Cum putem depăși frica la volan

Găsești mereu scuze să nu conduci sau să nici nu termini școala de șoferi? Frica la volan este un sentiment puternic, dar care poate fi depășit. Iată ce ai de făcut.

Citește și:

Cum să ne acceptăm propria suferință

Emoţiile negative sunt firești, dar suferinţa este o alegere

Frica la volan poate apărea în două situaţii: Fie ai reuşit să iei permisul de conducere şi îţi este teamă să conduci maşina, fie îţi doreşti să conduci maşina, dar îţi este teamă că nu te vei descurca, aşa că, amâni să obţii permisul de conducere.

Această acțiune, condusul, este astăzi o necesitate. Cu această problemă, frica la volan, se confruntă multe persoane după diferite experiențe.

Cel mai mare obstacol, este să vorbească și recunoască această teamă. Acest sentiment este susținut de un studiu cu 88 de voluntari, iar participanții au descris adesea sentimentul de rușine asociat cu dificultatea în condus, ceea ce îi oprește să vorbească cu prietenii și familia despre problema lor (Taylor, Deane, Podd, 2010).

Cu cât ai mai mare nevoie de acest lucru, cu atât frustrarea crește, pentru că într-o agitație continuă a vieții, este destul de greu să depinzi de cineva care să „te plimbe' la nevoie cu mașina.

Cum ar fi să îți duci singură copilul la grădiniță? Cum ar fi să te duci singură acolo unde ai nevoie și când dispui tu, de acest timp?

Pe lângă abilități cum ar fi atenția concentrată, distributivă, orientarea în spațiu, coordonare vizual-motorie, la volan, mai avem nevoie de un aspect foarte important: încrederea în sine!

Știi că ai o frică de volan dacă ce ai luat permisul de conducere, eviţi să conduci maşina.

Dacă găseşti motive credibile atât pentru tine, cât şi pentru cei din jurul tău (ex: nu am încălţările potrivite, nu am ochelarii de vedere/soare la mine, nu mă simt bine, mă doare capul, îmi este rău de la…, am de trimis mail-uri pe drum, etc) atunci sigur sunt scuze pentru a evita adevărata problemă.

 

Cum se manifestă frica de volan

În primul rând, simți că nu ești atentă cât ar trebui. Îți tremură mâinile, corpul.

Când știi că urmează să conduci (fie și pe distanțe scurte), ai o stare de neliniște, iar când mergi cu viteză, simți că nu poți deține controlul, sau că te deranjează stomacul.

Atunci când pe traseu întâlnești o succesiune de curbe, intri într-o stare de panică. Deseori te gândești că nu poți fi atentă simultan la toți stimulii de pe traseu și să schimbi vitezele în același timp.

Interesecțiile îți creează neliniște, panică, iar dacă ești în trafic aglomerat, simți că îți crește pulsul și apare starea că nu știi ce să mai faci.

Atunci când trebuie să parchezi mașina în locuri aglomerate, intri în panică, iar dacă motorul mașinii se oprește în pantă sau în intersecții, pulsul crește, starea de panică apare.

Te gândești că poate lovești mașina, te gândești că altcineva te poate accidenta în trafic și apare teama de mașinile de pe sensul opus (în special de camioane). Și, cel mai important: apare des sentimentul de rușine.

 

Cum apare frica de a conduce mașina

Această frică apare dacă îți imaginezi că nu te vei descurca la volanul mașinii, iar drept rezultat ajungi să eviți să obții permisul. Există și situațiile în care am avut un eveniment rutier care ne-a marcat/ traumatizant.

Se poate întâmpla ca la începutul șolii de șoferi să subapreciem condusul, ulterior văzând că implică multe procese cognitive și aspecte tehnice, instalându-se în consecință panica și neîncrederea în sine la volan.

Se poate întâmpla ca în timpul școlii de șoferi să ne descurcăm bine, dar după ce am luat permisul de conducere, să fim asistați în dreapta de cineva apropiat (prieten, tată sau soț) care „uită' că și el a fost începător și are pretenții de la tine ca și cum ai fi șofer cu experiență.

Astfel, poate avea reacții negative (orice mică greșeală pare catastrofală, oprirea motorului mașinii în intersecție se lasă cu țipete și reproșuri), iar în scurt timp apare neîncrederea în sine si rezultă frica de a mai conduce mașina (sentimentul de rușine asociat cu gandirea „eu nu sunt în stare să conduc').

 

Cum remediem această frică

Pentru a depăși teama de volan, putem face câteva exerciții utile care, cu răbdare, ne vor aduce rezultatele sperate.

În primul rând, exersează în dreapta, prin observarea a cât mai multor stimuli (pietoni, manevrele mașinilor, semnalizări, puncte de reper). Apoi, fii atentă la stilul de condus al instructorului și anticipează-i mișcările.

Găsește-ți o motivație de a pleca la drum (să îți vezi părinții, să ajungi într-un loc dorit, să te întâlnești cu o persoană dragă), iar înainte de a pleca la drum, vizualizează drumul pe care îl vei parcurge într-o manieră  pozitivă.

Înainte de a pleca la drum, fă câteva exerciții de respirație, astfel încât să îți liniștești ritmul interior și să pleci la drum, cu calm. De asemenea, cunoașterea funcționalității mașinii, a noțiunilor elementare contribuie la creșterea sentimentului de siguranță.

Dacă nu reușești singură, este posibil ca neîncrederea în propria persoană, care apare de data aceasta la volanul mașinii, să aibă amprente mai adânci și în mai multe planuri ale vieții.

Pentru a remedia această frică, poți apela la un psihoterapeut care să te ajute la: înțelegerea fricii, concentrare, practicarea mindfulness, gândirea sănătoasă și creșterea încrederii în tine.

 

De Andreea Ioana Gheorghe, psiholog autonom, psihologia muncii și transporturi

psihoterapeut experiențialist, în supervizare

Tel.: 0762.031.997

www.psihologandreea.ro

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum putem depăși frica la volan
Cum putem depăși frica la volan

Găsești mereu scuze să nu conduci sau să nici nu termini școala de șoferi? Frica la volan este un sentiment puternic, dar care poate fi depășit. Iată ce ai de făcut.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste