Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor

Teste, verificări, examinări, probe de control, concursuri, sesiune de lucrări, audiții, campionate, câte și mai câte denumiri formale și înfricoșătoare pentru o împrejurare în care ni se testează cunoștințele. Uneori, o poziționare corectă, ne ajută să gestionăm eficient stresul din perioada examenelor.

Citește și:

Ce înseamnă să fii matur emoțional

Cum practicăm ascultarea empatică

În primul rând, la fel ca și în alte situații stresante, este bine să fim un pic atenți la ce cuvinte folosim în discursul nostru atunci când vorbim despre un astfel de eveniment. Aceasta pentru că „lucrare de control', „competiție', „examen', „concurs' ne pot induce o stare de încordare doar prin ele însele.

Desigur, poate fi o reală nevoie să utilizăm astfel de termene, dar este necesar să avem în vedere semnificația evenimentului, ce se întâmplă acolo de fapt, indiferent sub ce nume de afiș.

Păi și ce se întamplă? Se întâmplă că noi trebuie să facem un lucru într-un anumit fel: „trebuie' – nu reiese doar din cerințele unei comisii exigente sau ale unui profesor blocat în criterii de punctaj, pe acest „trebuie' îl simțim și pentru că noi avem un obiectiv, noi înșine ne dorim un anumit lucru (să trecem BAC-ul, să obținem un titlu, să devenim campioni, să ni se recunoască un efort sau o calitate profesională, și așa mai departe).

Nu uitați să identificați și să atribuiți un scop personal evenimentului deoarece acesta va crește motivația, voința, capacitatea de efort, concentrarea și va scădea tensiunea asociată cu ideea că altcineva sau altceva din exterior ne supune unor cazne.

Ce trebuie să înțelegem este că avem ceva de făcut și nu trebuie, brusc, să devenitm noi într-un anumit fel, altcineva decât suntem.

Nu trebuie să fim mai deștepți, mai frumoși, mai empatici, mai puternici, mai creativi, cât durează proba, ci doar să scoatem la lumină o aptitudine, o competență sau un talent și să punem la treabă roadele eforturilor noastre.

Iată că nu trebuie să ne arătăm toate abilitățile, toate capacitățile sau toate calitățile pe care le avem, ci doar pe acelea potrivite cu tema testată.

Am menționat aici noțiunea de timp pentru că și acesta poate fi folosit în avantajul nostru. În marea majoritate a cazurilor, sesiunile de examen, concurs, teste, ș.a.m.d sunt programate în avans și nu durează o veșnicie.

Programarea în avans merită s-o vedem ca pe o prevenire sau atenționare că urmează o perioadă mai aglomerată și că e bine să prioritizăm timpul disponibil până atunci pentru a consolida cât mai multe informații și pentru a ne urmări dorințele personale legate de acel examen.

Și da, audiția, concursul, testarea nu vor dura o eternitate. Dacă acest lucru ne stresează și mai tare, putem folosi timpul disponibil până atunci cât mai eficient cu putință.  Iar în momentul examinării să știm că suntem în stare să ne concentrăm abilitățile în mod susținut, tocmai pentru că nu este necesar să facem acest lucru o veșnicie de acum încolo.

Ceea ce avem de făcut, trebuie realizat «într-un anumit fel». Există punctaje, criterii, principii și reguli după care o anumită performanță este evaluată și apreciată.

De acord că toate acestea pot deveni la un moment dat (dacă nu chiar din start) frustrante și că ne putem încleșta în dezbateri despre oportunitatea unor astfel de norme, dar să ne reamintim ceva: că prin aceste probe de control ne urmărim îndeplinirea unor scopuri personale și că avem nevoie de girul unor oameni și/sau instituții care asigură prin aceste aplicarea acestor criterii obiectivitatea necesară.

Mai mult decât atât, avem șanse mai mari de a contesta relevanța unor reguli după ce ne obținem o anumită recunoaștere în prealabil, mai degrabă decât în timpul necesar pregătirii pentru concurs, sau celui dedicat examenului în sine.

În toată această perioadă, mai sunt două lucruri esențiale de avut în vedere: alimentația și somnul. Ar fi de evitat schimbări majore în privința lor acum, chiar dacă știm că nu sunt între cele mai sănătoase.

Dietele, pastilele de somn sau energizantele folosite pe termen scurt sunt un efort aditional pentru organism, care nu se va traduce decât în creșterea nivelului de stres. Rutina mai degrabă, așa cum ne-am format-o fiecare, poate fi un aliat. Este destul timp pentru a ne schimba obiceiurile și după concurs.

O ultimă idee ar fi de a privi toate aceste probe drept alte ocazii reale pentru noi de a crește, de a avea mai multă stabilitate și control asupra vieții proprii, de a ne da uneltele pentru a trăi așa cum ne dorim, de a fi mai autonomi și, de ce nu, de a strânge povești despre aventurile și încercările unui om de a deveni mai bun.

 

De Elena Constantin, psiholog, psihoterapeut în formare și consilier pentru dezvoltare personală

Tel.: 0726.622.356

counselor.studio@gmail.com

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor

Teste, verificări, examinări, probe de control, concursuri, sesiune de lucrări, audiții, campionate, câte și mai câte denumiri formale și înfricoșătoare pentru o împrejurare în care ni se testează cunoștințele. Uneori, o poziționare corectă, ne ajută să gestionăm eficient stresul din perioada examenelor.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste