Now Reading
Cum sa mai fugim putin de stres?

Cum sa mai fugim putin de stres?

Revista Psychologies

Toate bune si frumoase, am identificat stresul, stim sa il identificam, dar cum sa mai fugim putin de el? Pana la urma, acesta e scopul: sa fim mai relaxati pentru a simti din plin gustul placerilor vietii… Tehnici de relaxare se gasesc decrise peste tot, noi sugeram doar cateva la indemana, gratis, dar esentiale.

 

Desi pare uneori simplu, multi dintre noi nu identifica realmente stresul, nici nu isi dau seama cat sunt de obositi ori de supusi presiunilor de tot felul. Cu alte cuvinte, ei nu isi dau seama ca sunt aproape de epuizare. Dorm putin, mananca pe apucate, incearca sa faca pace intr-o familie poate nu din cele mai armonioase si lasa de la ei… pana in momentul in care nimic nu mai are sens si se instaleaza depresia. Chiar si atunci, nu stiu ce li se intampla, nu recunosc simptomele, si merg inainte in virtutea inertiei, incercand sa se mentina pe linia de plutire. Tot mai dificil, de altfel. Depresia se instaleaza adesea pe un fond de oboseala cronica. Dar cum sa nu ajungem acolo?

 

AI GRIJA DE CORP

Corpul este baza, biologia, fundatia sufletului. Daca ne comportam cu salbaticie cu el, daca nu dormim suficient (sapte-opt ore pe noapte sunt „parametrul“ mediu de somn necesar functionarii unui adult activ), daca mancam prost (prin asta se intelege si alimente sarace nutritiv, nesanatoase), daca nu facem sport macar de cateva ori pe saptamana (nu exista scuza „nu am timp“, iar mersul pe jos alert, jumatate de ora, e benefic), mai devreme sau mai tarziu vom plati. Colesterol marit, cord cu probleme, stare de oboseala cronicizata, libidou in „berna“ si lipsa randamentului. Sa invatam sa decodam limbajul corpului, sa fim atenti la mesajele de epuizare, sa nu punem presiune inutil asupra lui. Daca nu facem noi asta, nimeni nu o va face pentru noi.

 

SA NE RELAXAM ZILNIC

Oare toate e-mailurile merita un raspuns? Oare toate solicitarile copiilor merita ascultate? Oare toate invitatiile trebuie onorate? Sa mai invatam sa spunem si „nu“. Sa invatam sa ne precizam limitele personale, sa ii educam pe ceilalti cu privire la spatiul personal simbolic in care nu au voie sa intre. De pilda, o seara pe saptamana sa fie dedicata numai si numai ingrijirii personale sau cinei cu prietenii cei mai buni, sau oricarui gest care ne face bine si nu ne solicita. Familia stie despre acest ritual si il respecta. Relaxarea e la fel de importanta ca si prezenta si participarea la viata comuna. Este mai important sa ne relaxam cu regularitate si fara culpabilitate, decat sa mizam pe faptul ca un concediu prelungit compenseaza pentru tot stresul de peste an.

 

SA CULTIVAM MICI PLACERI

„Patru placeri pe zi“, scria o autoare de carti motivationale, Evelyne Bissone Jeufroy, a carei carticica a fost tradusa la Ed. Trei. Chiar asa, ba chiar mai multe, daca avem timp! Fie ca este traseul de 10 minute dupa covrigi, dupa colt, fie ca sunt 5 minute de stretching pe balconul firmei, fie ca e paharul cu vin de dupa program… Cu cat sunt mai multe micile activitati placute cotidiene (subliniez, cotidiene), cu atat micsoram stresul si ne incarcam bateriile pentru probleme… Nu trebuie sa fie lucruri complicate, ci constante si cotidiene. Dar este la fel de important sa fie activitati mici, care „rup“ ritmul celor mari, importante. Relaxarea se obtine printr-o activitate diferita, nu neaparat prin repaus.

 

SPORT, SPORT, SPORT

Nu se poate insista suficient asupra importantei sportului in viata. Pur si simplu, e esential. Omul nu a evoluat ca sa fie o creatura care sta opt ore la birou. Omul a evoluat in savana, intr-o dinamica fizica constanta. Multe din bolile grave de azi sunt o combinatie de stres cu sedentarism: obezitatea, cancerul, diabetul.

Sursa naturala de endorfine (dupa 40 de minute de alergare la viteza medie, apare asa-numita stare de runner’s high, o stare de bine, de relaxare si de energie), modalitate de ardere a caloriilor si de hormoni de calmare, sportul e o binecuvantare. Cum am mai spus, nu e necesar sa ne epuizam toata energia la sala, de doua ori pe saptamana, sa facem toate exercitiile si sa cadem de pe baricade doua zile, din cauza febrei musculare. E mai important sa fie exercitii zilnice, medii ca intensitate. Efectul relaxant e garantat!

 

UN ANIMAL DE COMPANIE

O sursa mare de endorfine si de afectiune neconditionata. Mangaierea unui animal scade cortizolul, hormon de stres, da o stare de bine, de relaxare, creste buna dispozitie. De ce credeti ca posteaza lumea poze cu pisici pe Facebook? Sa recunoastem: sunt irezistibile! Inspira senzatia de inocenta, haz si afectiune pura, plus ca sunt extrem de amuzante.

 

MAKE LOVE, NOT WAR

Revenim pe teritoriul biologiei. Sexul e placut, relaxant, pe scurt… minunat. Dragos Cirneci, specialistul in neurostiinte cu care colaboram in Psycholgies, scrie negru pe alb: „In mod traditional, mai ales in cultura noastra, sexul este considerat ceva promiscuu, murdar, un rau necesar, ceva care ne leaga de animale. Trecand pe langa detaliul ca, fara sex am disparea ca specie, sexul este unul dintre cele mai puternice leacuri naturale. Ca paranteza la ce am spus adineauri, este amuzant cat de ipocrita e specia umana: o scena de sex este vazuta ca ceva murdar, in timp ce o crenguta inflorita primavara este un simbol al puritatii. Oamenii uita ca au invatat la biologie ca asta este modul prin care plantele se inmultesc, deci e tot un fel de sex. Diverse studii au demonstrat ca sexul scade colesterolul, scade hormonii de stres, creste imunitatea, ajuta sistemul cardiovascular, prelungeste viata, este un antinevralgic natural, un somnifer natural, scade anxietatea, previne cancerul de prostata si chiar genereaza noi neuroni“.

 

SA INVATAM SA RELATIVIZAM

Cu alte cuvinte, sa facem exercitii de abtinere de la ganduri negative. Stim, e greu: anxietatea, daca ar fi controlabila, nu ar mai fi anxietate. Dar ne putem gandi asa: „Oare peste o saptamana chestia asta ma va stresa la fel de mult? Dar peste o luna? Dar peste cinci ani? E cu adevarat importanta? La scara vietii mele, chiar conteaza?“. O terapie cognitiv-comportamentala ajuta enorm la invatarea tehnicilor de relaxare, la adaptarea si caracterul mai realist al gandurilor stresante.

Sau putem, pur si simplu, sa ne spunem ca viitorul nu il stie nimeni. Atunci, de ce sa ne batem capul? Sa ne concentram pe imbunatatirea reactiei la un stimul stresant, atunci cand acesta realmente are loc. De exemplu, e inutil sa anticipam la nesfarsit posibilele discutii cu cei din consiliul administrativ al companiei. Poate ca nu va fi deloc catastrofal. Dar sa avem datele gata, complete si la zi, pentru a lasa impresia clara de competenta. Si sa ne amintim ca nu ne obliga nimeni sa avem toate raspunsurile. Ca putem cere o amanare, pentru a ne informa despre lucrurile care ne scapa pe moment. Ca suntem oameni si ca avem dreptul la clementa.

 

SA FIM ASERTIVI

Spuneam anterior ca avem dreptul la un ragaz, daca nu suntem pregatiti. Si daca celalalt nu e dispus sa ni-l acorde, sa il cerem, repetat, cu calm, pana cand interlocutorul intelege ca e o treaba serioasa. Este o tehnica de comunicare neviolenta si, in acelasi timp, de asertivitate. A fi asertiv inseamna a-ti preciza nevoile, a-ti spune punctul de vedere, a-l repeta la nevoie, fara a ridica tonul. Sigur, e necesar un anumit exercitiu. Dar toate au un inceput. A sti ca esti in stare sa ceri, ca ai dreptul sa fii ascultat, e deja ceva. Iti da o senzatie de control, care te relaxeaza cu privire la o sedinta sau la alt tip de stres social. Ai incredere in capacitatea ta de a te impune, chiar daca nu a fost niciodata stilul tau. Repetarea unui mesaj, cu incredere si calm, are un efect persuasiv.

 

DANS, DANS, DANS

Dansul e un cocteil de meloterapie, terapie prin muzica si sport, care face minuni. Fie ca dansezi pe muzica de la MTV sau ca inveti sa dansezi salsa, dansul are efecte relaxante dintre cele mai vizibile. Unde mai pui ca se insoteste de socializare, de stare de bine, de veselie si ca este o adevarata terapie de cuplu pentru cei care danseaza tango, de exemplu, un dans care presupune un adevarat limbaj non-verbal al afectiunii.

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top