Cum sa rezolvam problemele de comunicare

Ai dorit vreodata sa exprimi punctul de vedere care nu era la fel cu al celorlalti, insa te-ai temut de respingere? Ai intrat in conflicte care au dus la ruperea relatiei? Ei bine, solutia pentru astfel de probleme sta in comunicare, mai precis in comunicarea nonviolenta, CNV.

CNV este prescurtarea de la Comunicare NonViolenta. Metoda a fost pusa la punct de Marshall Rosenberg pornind de la felul cum oamenii interactioneaza si incercand sa le amelioreze felul cum comunica.

Pentru ca, nu-i asa, totul e comunicare si de la felul cum vorbim unii cu altii porneste si cearta, si tandretea, si iertarea si ruptura definitiva.

CNV se bazeaza pe abilitatile de comunicare si folosire a limbajului, care ne intaresc capacitatea de a ramane umani in conditii extreme.

Cui nu i s-a intamplat sa vada rosu in fata ochilor cand sotul ori sotia face ceva care iese din cadrele permise? Ori copiii, sau seful?

Noi toti avem ceva de pierdut daca actionam in baza emotiilor noastre de moment. Comunicarea nonviolenta ne invata cum sa stapanim acele emotii fierbinti.

CNV ajuta sa ne schimbam modul in care ne exprimam, dam raspunsuri constiente, bazate pe ceea ce simtim sau dorim.

Natura da nastere unei armonii prin conexiune si apartenenta: pur si simplu sa te simti viu printre toate formele de viata si sa intelegi ca este o sansa. Sa te bucuri de fericirea elementara de a exista…

Cum se practica CNV si care sunt principiile sale?

Esential este sa devenim constienti de emotiile din spatele oricarei afirmatii.

Observam cum ne impacteaza o anumita afirmatie, daca ne irita etc.

Observam actiunile care ne afecteaza starea de bine. De exemplu, ea a intarziat la intalnire.

Analizam ce simtim in legatura cu cele observate. Ma irita afirmatia lui? Ma doare? Ma lasa rece? Etc.

Nevoile, dorintele noastre trebuie constientizate si ele. Ce as vrea sa comunic in realitate cand spun ca ma nemultumeste intarzirea ei? Ma simt ignorat? Dezamagit? Enervat?

Actiunile concrete: daca ma doare afirmatia, trebuie sa comunic exact aceasta emotie. Dar trebuie sa o fac intr-un stil calm, nonviolent, neagresiv.

De ce? Pentru ca limbajul pe care il folosim ne poate impiedica sa constientizam propria responsabilitate in ceva. Ne poate face sa-l culpabilizam pe celalalt inainte de a intelege.

Observarea fara evaluare

Este important sa vedem ca ceea ce vedem, auzim sau atingem, ne afecteaza starea de bine, fara sa ne pierdem in evaluari. („Bun, intarzierea ei imi da o stare de disconfort.“ ) Cum pot sa ii comunic acest fapt fara a produce disconfort mai mare si ei si mie?

Nevoia mea de punctualitate trebuie comunicata, dar nu oricum. Un pas util este exprimarea vulnerabilitatii care ne incearca pe toti atunci cand nu suntem respectati ori ne simtim ignorati etc.

Exprimarea vulnerabilitatii poate duce la rezolvarea conflictelor mai repede decat ne asteptam. Intotdeauna e bine sa ne exprimam la persoana I („Simt ca nu pui destul pret pe intalnirea noastra cand intarzii atat de mult“) si sa ne concentram pe fapte si comportament, nu sa aplicam etichete (nu spunem „esti indiferenta si lipsita de punctualitate“).

Exercitiu

Separa sentimentele de ganduri/evaluari. Care e diferenta intre:

„Simt ca ar trebui sa stii mai bine“ si „trebuia sa stii mai bine“, „Ma simt un ratat“ si „sunt un ratat“, „Ma simt de parca as trai cu un zid“ si „parca traiesc un zid“.

Asadar, separa ceea ce simti de ceea ce crezi ca esti. Separa ceea ce simti de modul cum crezi ca se comporta ceilalti in raport cu tine.

„Ma simt neimportant pentru oamenii cu care lucrez.“ (Poate sa nu fie adevarat, cu numai propria ta interpretare – gresita –

a intentiilor lor.), „Ma simt prost inteles.“ (Aceasta este emotia din spatele disconfortului.), „Ma simt ignorat“ si „nu ma ignori“.

CNV spune ca ceea ce spun ori fac ceilalti, poate fi un stimul, dar niciodata sursa sau cauza reala a sentimentelor noastre.

Marshall Rosenberg spune ca exista patru posibile reactii la un mesaj negativ: culpabilizarea, invinovatirea celuilalt, identificarea propriilor sentimente si nevoi.

Exemplu de comunicare agresiva vs. CNV:

„M-ai dezamagit cand nu ai venit la noi aseara.“ versus „m-am simtit dezamagit cand nu ai venit, pentru ca voiam sa discutam lucruri care ma preocupa.“ Sesizati diferenta? Nu-i asa ca a doua afirmatie e mai blanda si mai neviolenta?

„M-a enervat faptul ca au anulat contractul“ versus „cand au anulat contractul, m-am simtit enervat pentru ca m-am gandit ca este un gest iresponsabil.“ Care e afirmatia neviolenta dintre cele doua?

Comunicarea sentimentelor atenueaza impactul agresiv

Sotia: „Ai lucrat pana tarziu in fiecare seara saptamana asta. Iti iubesti munca mai mult decat pe mine“ (Afirmatie care spune ca nevoia ei de intimitate nu e implinita; este comunicata prost).

In spiritul comunicarii neviolente, care se axeaza pe fapte si emotii ar fi trebuit spus: „Faptul ca ai lucrat pana tarziu, ma face sa ma simt mai putin importanta decat munca ta. Stiu ca nu e adevarat, dar asta simt si ma face vulnerabila si trista“.

Daca ne exprimam nevoile corect, exista sanse mai mari ca ele sa fie indeplinite. Cere in mod direct, nu te astepta ca celalalt sa ghiceasca!

Trebuie sa folosim un limbaj afirmativ si clar, centrat pe actiune, cand cerem ceva. Fara apropouri. Folosirea unui limbaj vag si abstract poate masca jocuri de putere.

Nu spune: „Vreau sa dai dovada de putina responsabilitate“ (nu inseamna nimic), ci spune exact actiunile pe care vrei ca celalalt sa le faca. E bine ca solicitarea sa contina sentimentele noastre de la care porneste cererea („sunt dezamagit, ca tata, ca nu te preocupa notele tale“); nevoile pe care pe comunicam („am nevoie sa stiu ca pot avea incredere in tine“) si actiunea pe care o dorim, ca sa nu sune a porunca („te rog sa iti rezervi o ora inainte de antrenament pentru matematica, exclusiv“).