De ce este important să avem mai multa toleranță

Ne enervăm prea repede, judecăm prea aspru, dăm vina pe stres. Bunăvoința, înțelegerea și empatia se cultivă! Iată de ce e important să avem mai multă toleranță.

Citește și:

Iertarea este esentiala, cum poti invata sa ierti

Cum ne educam empatia

 

De ce este importantă toleranța

Răspunsul la o astfel de întrebare este simplu: pentru a fi mai fericiți. Așa cum spunea Epictet: Oamenii nu sunt deranjați de lucruri, ci de propria lor viziune asupra lucrurilor.'

Mecanismul fericirii pleacă de la ideea că trebuie să te simți bine in pielea ta, să te accepți așa cum ești, iar tu să fii pentru tine cea mai importanta persoană.

În momentul în care ne orientăm mai mult către noi și interiorul nostru, ne dăm seama că ceea ce ne face pe noi fericiți, pe alții poate îi nefericește. De ce ar trebui să judecăm noi plăcerile, concepțiile și atitudinile celorlalți?

Fiecare persoană este unică si diferită față de o alta. Hai să ne imaginăm că toți am avea aceleași lucruri care ne plac, aceleași comportamente sau chiar aceleași concepții despre viață (aici intrând și religia)?

Dacă ar fi așa, viața n-ar mai avea culoare și noi ne-am simți lipsiți de personalitate.

Conform psihologului Thomas A. Harris poziția față de ceilalți de tipul Eu sunt ok – tu ești ok' poate aduce multiple îmbunătățiri atât în viața personală, cât și în cea socială.

Dacă respectăm felul de a fi al celuilalt și existența lui (atitudini, concepții, rasă, religie etc.) ne respectăm de fapt pe noi.

Respectul de sine duce la o mai mare dezvoltare personală, la mai multă preocupare și iubire față de noi înșine și în felul acesta se poate atinge fericirea cea mult dorită.

Dacă dorim să devenim mai toleranți, ar trebui să începem să schimbăm anumite acțiuni în comportamentele noastre.

 

Renunță la critică

În primul rând, să învățăm să nu (mai) criticăm  slăbiciunile altora, pentr că multe dintre ele le-am putea avea și noi.

Pentru că fiecare are felul lui de-a fi, noi toți ne manifestăm diferit la ceea ce se întâmplă în jur. Totodată, de obicei, când regăsim în celălalt ceea ce nu ne place la noi înșine, avem tendința de a-l îndepărta și de a-l respinge.

Atunci când respingem pe cineva, este bine să fim conștienți de motivele pentru care o facem și să ne analizăm mai bine.

Este posibil să-i respingem tocmai pe cei în care ne oglindim.

 

Înțelegere, acceptare și respect

Tuturor în egala măsură ne place să fim înțeleși, acceptați și respectați. Așa cum noi ne simțim importanți când suntem înțeleși și ascultați, același lucru este valabil și pentru ceilalți.

Când cineva ne acceptă așa cum suntem, ne simțim valorizați si poate chiar iubiți.

Valoarea unei persoane se măsoară și prin felul în care îi tratează pe ceilalți. Tratarea cu acceptare și respect a celuilalt este în ziua de astăzi unul dintre marile obiective ale psihoterapiei și dezvoltării personale.

 

Acceptarea diferențelor

Toleranța înseamnă să accepți că oamenii gândesc și acționează diferit față de tine.

Dacă toți ar gândi și ar acționa la fel, probabil s-ar pierde mult din noutatea și frumusețea vieții. Diversitatea ne face bine. În ea rezidă energie, creativitate, inovație, provocare.

Totodată, acceptarea acestor diferențe ne ajută pe fiecare dintre noi să ne lărgim orizonturile, să învățăm lucruri noi și astfel, să evoluăm.

A fi tolerant nu înseamnă să renunți la principiile și ideile tale.

Un grad foarte mare de toleranță ar putea la un moment dat să ne pună să luptăm cu propriile noastre convingeri, cu stereotipurile de gândire, cu ideile noastre preconcepute, pentru ca mintea să fie pregătită să accepte ideile, opiniile și felul de a fi diferit al celorlalți.

Acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțăm la ceea ce am fost până în prezent.

Singura situație în care este recomandat să renunțăm la prejudecățile noastre este atunci când acestea se opun drumului nostru spre fericire și împlinire.

 

Acceptă-te pe tine însăți

Nu poți vorbi despre toleranță atâta timp cât nu-ți accepți propriile imperfecțiuni.

Dacă poți spune despre tine că nu te deranjează nimeni, pentru că ești o persoană tolerantă și că nu judeci pe nimeni pe baza unor presupuneri, înseamnă că ești conștient că oamenii pot fi minunați, tocmai pentru că sunt imperfecți.

Acceptarea imperfecțiunilor noastre nu numai ca ne ajută să ne înțelegem, ci ne deschide și noi orizonturi.

Doar iubindu-ne în primul rând pe noi, vom utiliza corect aptitudinile cu care suntem înzestrați și le putem dezvolta.

Toleranța mai este importantă și pentru că ea s-ar mai putea defini ca bunul simț de a nu fi egoist și a înțelege că ceva ce poate pentru tine este lipsit de importanță, pentru altul poate veni pe primul loc.

Lipsa toleranței înseamnă egoism, iar acesta ar putea duce la comportamente negative din punct de vedere moral.

 

Exerciții de toleranță

Cu toleranța nu ne naștem. Ea se capătă prin educație și putem spune că cel mai înalt rezultat al educației este toleranța.

În noi coexistă un adult, un părinte și un copil. Iar cei trei, deseori se află în conflict.

Adultul, asumat și responsabil, este cel capabil să gândească, să afirme și să se comporte conform principiului „Eu sunt valoros, tu ești valoros!'.

Urmând acest principiu, vom putea avea relații mult mai bune atât cu noi înșine cât și cu cei din jur.

Întrucât dacă îi devalorizăm pe alții prin prinsma anumitor îndoctrinări sau limitări, vom ajunge să facem același lucru și cu noi înșine.

Așadar să ne păstrăm mintea deschisă față de toți cei din jurul nostru, să evităm etichetările și ne permitem nouă însene să evoluăm.

De Ana-Maria Popa, psihoterapeut

Tel : 0722.784.828

www.eusuntoktuestiok.ro

Foto: shutterstock.com

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
De ce este important să avem mai multa toleranță
De ce este important să avem mai multa toleranță

Ne enervăm prea repede, judecăm prea aspru, dăm vina pe stres. Bunăvoința, înțelegerea și empatia se cultivă! Iată de ce e important să avem mai multă toleranță.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste