Despre self esteem sau cum inveti sa te iubesti

Diana Lucia Vasile e doctor in psihologie, profesoara la Universitatea „Hyperion“, psiholog clinician principal, psihoterapeut, formator si supervizor in psihoterapie experientiala, psihoterapii scurte si colaborative. Este specialist in probleme legate de trauma. Cine altcineva ar putea vorbi mai bine decat ea despre self esteem, felul cum se poate pierde prin lovituri, precum si despre recuperare si rezilienta?

Cum se construieste increderea in sine? Increderea in sine se construieste treptat, in fiecare etapa a vietii noastre, de la conceptie pana la maturitate. Apoi in perioada adulta si a senectutii se mai poate dezvolta, dar ar fi minunat daca cel putin se pastreaza.

Increderea in sine este un termen (construct) complex care cuprinde trairi, convingeri si asteptari de la propria persoana in ceea ce priveste manifestarea ta cu succes in lumea exterioara predominant previzibila.

Baza acesteia si elementul cel mai important este trairea interna ca te poti baza pe tine, pe corpul tau pentru a te misca eficient in mediul in care esti.

De exemplu, daca avem incredere in picioarele noastre, ne vom ridica pur si simplu de pe scaun, fara sa ne intrebam sau sa ne indoim daca ele ne vor tine. Aceasta traire se va intari daca picioarele chiar ne vor tine atunci cand vom face miscarea.

Aceasta traire de incredere in corpul propriu si in lumea din jur isi are originea in experientele noastre timpurii, de la conceptia noastra pana la adolescenta, caci in aceasta perioada se dezvolta experienta traita a increderii in corpul nostru, in forta lui de a se regla si de a se manifesta.

Apoi, trairea se va accentua cu fiecare experienta de succes pe care o avem. Pentru asta este necesar insa ca cei din jur si mediul in care ne aflam sa ofere securitate si stimuli placuti, fara pericole sau experiente care sa ne faca sa suferim repetat si intens, adica sa simtim mai des neputinta, frica, tristete, mai ales in perioada dintre conceptie si varsta de trei ani.

Daca traim succese repetate, ele dezvolta trairea interna de incredere, precum si o conceptie despre sine pozitiva. Adica stii automat despre tine ca poti avea succes, in aproape toate situatiile in care te poti afla.

Si atunci poti avea o buna imagine despre tine, adica modul mental in care te reprezinti, te gandesti la tine. Te vei caracteriza folosind cuvinte pozitive, placute.

Cu aceasta traire de incredere si cu conceptia pozitiva, poti alege activitati placute si sanatoase pentru tine in care te simti confortabil si pe care le poti finaliza cu succes, poti stabili scopuri potrivite si realiste. Tinuta corporala va fi una mai degraba dreapta, cu privire ferma inainte, luminoasa, cu miscari fluide, naturale.

Pe scurt, increderea in sine inseamna trairea de a te baza pe tine si pe lume, sa stii despre tine ca ai cunostinte si posibilitati de a te adapta eficient pentru tine si ceilalti la mediu, cu toate schimbarile din viata, sa ai capacitatea de decizie proprie, autonoma, in favoarea ta, fara a produce pagube sau rani in jur, precum si capacitatea de a stabili si a urma planuri personale de perspectiva.

Stim ca are o baza in copilarie, dar, daca atunci este minata, se poate recastiga mai tarziu? Unele aspecte legate de cunostinte si posibilitati de adaptare se pot recastiga, in sensul ca se pot invata la tinerete si mai ales la maturitate.

Mai greu sau aproape imposibil in unele cazuri este sa refaci trairea de siguranta si securitate personala din corp.

Apoi, este mai dificil de construit autonomia personala, in sensul ca vom avea tendinta de a face ce ne spun si stabilesc altii pentru noi, mai degraba decat a ne orienta dupa ce ne face noua bine si stim ca putem face bine.

Asa se explica de ce multi adulti se simt foarte putin liberi si multumiti desi pare ca au ajuns acolo unde „trebuia“.

Cum se contureaza self-esteem-ul in adoles­cen­ta? Self-esteem-ul, in opinia mea, este trairea unui sentiment de valoare personala, care se construieste sanatos doar pe baza increderii in sine.

In caz contrar, persoana, mai ales adolescentul, va cauta cu orice pret sa aiba valoare, fara insa a avea si capacitatea de a alege ceva valoros pentru sine cu respectarea propriei persoane, a celorlalti si a mediului in care traieste.

Cu alte cuvinte, creste riscul sa aleaga, de exemplu, o meserie nepotrivita doar pentru ca este perceputa ca oferind valoare personala si in acest mod va fi si el sau ea important(a). La fel se intampla si cu alegerea unui partener sau cu decizia de a deveni parinte.

Pentru conturarea valorii personale in timpul adolescentei este necesar sa se permita adolescentului mai multa alegere, decizie personala in activitatile sale, urmata de incurajarea si sarbatorirea succeselor avute si ajutarea sa de a intelege sursele esecurilor, daca acestea se intampla.

In plus, este necesara clarificarea valorilor familiei in care traieste adolescentul, pentru ca acesta sa se poata orienta usor si sigur spre ceea ce i se potiveste si care ii va asigura o baza de reusita.

Varsta matura conteaza in conturarea unei bune imagini de sine. Sigur, la maturitate avem a doua sansa de a alege ceea ce este potrivit pentru noi si pentru a ne cunoaste si dezvolta.

Doar ca o vom face in limitele a ceea s-a intamplat cu noi pana atunci. De aceea, uneori, psihoterapia este extrem de necesara pentru a putea reconstrui, treptat, daca este cazul, o incredere in sine fragila.

Uneori, se intampla si altceva: se construieste la tinerete si maturitate o imagine de sine buna, adica persoana isi cunoaste capacitatile, resursele, posibilitatile, dar nu intotdeauna le foloseste constructiv pentru sine, pentru relatiile sale si mediul sau.

Acest lucru se datoreaza unei trairi de incredere fragile, peste care vin aceste cunostinte si abilitati. Astfel, persoana confunda „potrivit“ cu „pozitiv“.

Sau, desi stie ce ar trebui sa faca, nu reuseste (si amana, evita, greseste, alege prost, incurca, minte, raneste). Asa se explica aparenta incredere a unor persoane in ele insele, dar comportamentele lor provoaca perturbari lor insile sau altora cu care sunt in relatii importante.

In plus, pentru ca la maturitate increderea in sine sa se poata pastra sau dezvolta, este necesar ca numarul si gravitatea experientelor inalt stresante si traumatizante sa fie mici sau sa lipseasca. Adica sa nu treaca prin (noi) abuzuri, accidente, boli, catastrofe in care sa ne fie limitata decizia si actiunea personala.

Cum evolueaza increderea in sine la batranete. Odata cu inaintarea in varsta, pierderea increderii in sine nu este obligatorie decat daca ea a fost ranita de experiente ca cele mentionate anterior.

Ba, dimpotriva, sentimentul valorii personale ar avea motive sa creasca. Apare insa o diminuare a increderii in corpul propriu. Dar depinde foarte mult de ce i se intampla persoanei varstnice, prin ce experiente trece.

Ca si in perioada copilariei, majoritatea varstnicilor devin din nou dependenti de ceilalti, din cauza transformarilor si pierderilor specifice acestei perioade.

Ce o poate mina definitiv? Experientele traumatizante repetate si, mai ales, la scurt timp una dupa cealalta in prima copilarie, cum ar fi abuzuri fizice, sexuale, abandonul de catre familie, statul pe strada, lipsa unor relatii bune si afectuoase de ingrijire, lipsa educatiei.

Aceste persoane nu reusesc sa devina eficiente in viata de zi cu zi si isi pierd vitalitatea, astfel ca nu au o sanatate buna, nici fizica, nici psihica. Acestea sunt predispuse la boli, accidente, esecuri de toate tipurile si chiar pot muri foarte devreme, in copilarie sau tinerete.

Buna imagine de sine este direct legata de diverse… realizari? Da, dar nu numai. Este legata, asa cum spuneam la inceput, si de trairea aceea profunda care sta la baza increderii in sine.

Absenta acesteia face posibil ca o persoana sa poata avea o multime de realizari minunate, fara insa sa aiba si o imagine de sine buna.

Si invers: exista persoane cu o buna imagine de sine si fara prea multe realizari. Aceste realizari depind de capacitati, de contexte potrivite care sa le puna in valoare, de alti oameni care sa beneficieze si sa se bucure de ele.

Care este legatura dintre self-esteem si optimism, depresie etc.? Si self-esteem-ul si optimismul se bazeaza pe acea traire de incredere profunda si evident, studiile au aratat ca aceste doua caracteristici coreleaza pozitiv, in timp ce depresia coreleaza negativ cu acestea.  Depresia inseamna si pierderea increderii in sine, in altii, in lume.

De asemenea, increderea in sine si sentimentul de valoare personala sunt asociate cu stare de sanatate mai buna si cu o satisfactie fata de viata mai crescuta.