De ce ascultam muzica
Nimeni nu poate face abstractie de ea. Fie ca e cel mai recent refren simplut al zurliei Inna sau piesele de la Festivalul Enescu, muzica ne marcheaza viata cotidiana. Dar ce este ea si cum am ajus sa o numaram printre nevoile noastre zilnice? Linistea totala parca e stresanta…
Ascultam muzica atunci cand facem sport, cand conducem masina, cand gatim sau facem alte treburi. Cantam cu prietenii la distractie, la dus, in jurul unui foc de tabara sau in fata oglinzii. Dam banii pe concerte cu Dire Straits, ACDC, Metallica, Inna etc. Descarcam MP3 fara jena.
E clar: muzica e un produs de care avem nevoie, nu e doar o simpla placere. Face parte din zgomotul de fond al existentei noastre, ne face viata plina, ne amuza, ne energizeaza, ne da aripi libidoului cand mergem la club, la un dans, sau ne da adevarata dimensiune a unei vieti pasionale, arhaice si bucolice, cand ascultam o Mesecina cantata din suflet de Goran Bregović.
Muzica prilejuieste emotii intense. Si nu costa prea mult, adica e o stimulare la indemana. In plus, ne poate schimba in bine dispozitia. Un refren ritmat si un videoclip cu fete frumoase te scoate din depresie. E clar, muzica e o terapie in sine. Nu degeaba cercetarile merg in directia meloterapiei si a altor terapii, asociate cu diversele expresii muzicale.
Oliver Sachs, neurologul american-vedeta pasionat de muzica clasica si de efectele sale asupra creierului, a studiat in detaliu efectele muzicii asupra celor cu autism, cu accidente vasculare cerebrale, etc. In mai toate cazurile, par sa aiba loc mici miracole. Stimularea muzicala poate contribui la recuperarea cuiva cu AVC sau la insertia sociala a unui copil cu autism.
Muzica pare sa locuiasca in creierele noastre, in circuitele noastre neuronale. Cum altfel se explica un mic refren iritant pe care il auzi dimineata in metrou si de care nu mai poti scapa? Oliver Sachs numeste aceste mici iritari muzicale brainworms. Din pacate, nu ofera o solutie pentru a scapa de acesti paraziti pe note. Cel mai probabil e ca ar fi util sa asculti, timp de cateva momente, altceva… Cui pe cui se scoate!
Industria muzicala, la nivel mondial,concureaza serios incasarile industriei porno. „Americanii cheltuiesc mai multi bani pe muzica decat pe medicamente ori sex; in medie, un american aude cam cinci ore de muzica pe zi“, scrie Daniel Levitin, in The World in 6 Songs.
Levitin e muzician transformat in neuroscientist (si prieten cu Sting, pe care l-a pus la RMN, in timp ce acesta asculta doua tipuri de muzica: tehno si Bach – pe muzica lui Bach s-au „aprins“ toate zonele placerii din creierul artistului). Orice cultura poseda muzica – asadar, ea are un loc central in identitatea noastra umana. Muzica a evoluat din limbaj, spune si Steven Pinker, psiholog evolutionist american.
Muzica ne face mai sexy… Altfel, cum se explica imensul succes al solistilor rock? Sex appeal-ul celor cu abilitati muzicale e incontestabil, fie ca vorbim despre cei care canta mai mult decat splendid la pian sau de Steve Tyler… In plus, muzica favorizeaza conexiunea sociala. Oamenii prefera sa cante impreuna, sa danseze impreuna… Hipotalamusul, amigdala, cortexul motor… Zonele corticale legate de miscare si emotie se aprind cand cantam sau dansam impreuna, iar oxitocina, hormon al linistirii si atasamentului, curge in valuri…
Muzica ii calmeaza pe copiii mici. De ce? Pentru ca are pattern-uri repetitive, de ritm, de motive, si asta ii da un element de predictibilitate pe care limbajul simplu nu il are si care poate fi calmant. Un alt efect de calmare il are prolactina, prezenta in lacrimi… Daniel Levitin spune ca acesta ar fi motivul pentru care cei deprimati asculta muzica trista, care ii face sa planga si mai si…
Bebelusii de sapte luni recunosc muzica ce li s-a cantat cu doua saptamani in urma, iar cantecelele din copilarie sunt bune mijloace de memorizare. Acest efect il are muzica si mai tarziu: de exemplu, Coranul se invata recitand. Cantecele sunt excelente mijloace mnemonice…
