Zen are o enorma putere de transformare

Maestru Zen, scriitor si filozof, Dokusho Villalba este fondatorul Comunitatii Budiste Soto Zen din Spania, Roshi, fiind unul dintre cei mai cunoscuti militanti pentru reconcilierea spiritualitatii orientale cu cea occcidentala.

Zen este o cale catre o viata mai senina. Dokusho Villalba, maestru Zen, expune cateva principii de baza ale doctrinei orientale ce conduce la intelepciune.

Psychologies: Ce este budismul Zen, pe scurt?
Dokusho Villalba: Budismul este o cale de eliberare spirituala care isi are originea in invataturile lui Buddha Sakiamuni, care a trait in nordul Indiei in secolul al V-lea i.Cr. Din nordul Indiei, budismul s-a extins in tot sudul si estul Asiei catre China, Coreea, Tibet, Vietnam si Japonia, dand nastere mai multor scoli de-a lungul secolelor. Acest fapt se datoreaza capacitatii acestei doctrine de a se adapta diverselor medii culturale si geografice.

Zen, doctrina pe care o predau eu, isi are originea in invataturile traditionale dar a inflorit ca religie separata in China, in jurul secolului al VI-lea. In secolul al XIII-lea, Zen a fost introdus si in Japonia. Particularitatea acestei scoli este accentul pus pe meditatia statica, in calitate de practica principala, desi nu singura, pentru a accede la experienta trezirii. Trezirea este o experienta existentiala, o constientizare a naturii adevarate a lucrurilor si o alta maniera de a trai in realitate.

Care este rolul maestrului?
– Relatia maestru-discipol este esentiala in traditia Zen. De la origine, Zen s-a transmis de la maestru la invatacel, de la fiinta la fiinta, de la inima la inima, printr-o comunicare intima si neverbala. Zen nu este o teorie, nici o doctrina, nici o ideologie, este o calitate a fiintei, o stare existentiala. Nu exista Zen fara maestru. Maestrul Zen este ca un diapazon care emite o nota anume. Discipolul, prin relatia sa cu maestrul isi rafineaza propria perceptie pana la a vibra pe aceeasi lungime de unda cu maestrul. Astfel, se produce trezirea invatacelului.

Sunteti preocupat de relatia dintre Zen si psihoterapie. Cum vedeti aceasta relatie?
– Zen nu este un sistem terapeutic in sensul occidental al termenului. Dar finalitatea lui este identificarea si dizolvarea suferintei existentiale. In acest sens, Zen are in comun cu psihoterapia occidentala obiectivul de a ajuta fiintele sa sufere mai putin. Multe dintre cauzele durerii emotionale isi au originea in faptele biografice care ne-au structurat personalitatea. De asta se ocupa psihoterapia. Dar noi toti experimentam o durere mai profunda, care nu tine de natura emotionala sau psihologica.

Putem sa o numim durere existentiala si ea vine din faptul ca suntem fiinte constiente, mai ales constiente de propria noastra moarte. Stim ca, mai devreme sau mai tarziu, vom muri, asa cum vor muri toate fiintele pe care le iubim. Aceasta durere vine din viciul fundamental pe care il simtim in existenta noastra individuala si din vicierea existentei celor pe care ii iubim. Meditatia si invatatura Zen ne ajuta sa ne eliberam de acest viciu si sa traim viata cu mai mare libertate interioara acceptand ca tot ceea ce incepe se si termina mai devreme sau mai tarziu. In ceea ce priveste depresia insa, exista multe feluri de depresie si fiecare dintre ele are cauze diferite.

Uneori, oamenii numesc depresie o criza pasagera care, din punct de vedere clinic, nu se poate numi astfel. In general, Zen nu este o maniera potrivita pentru a aborda adevarata depresie clinica dar poate ajuta la depasirea anumitor crize de dispozitie.

Pentru budismul Zen care este relatia dintre individ si mediu?
– Individul si mediul sau formeaza o parte din aceeasi realitate. Fiinta umana e parte din mediul sau, este un element dintr-un sistem amplu si complex. Astfel, ceea ce i se intampla mediului il poate afecta pe individul care traieste in el. Ceea ce face individul poate afecta mediul. Practica si meditatia Zen permit experimentarea acestei stari de unitate. Criza ecologica din lumea moderna vine dintr-o forma de gandire in care dualitatea subiect-obiect este centrala.

Pentru a depasi aceasta criza dintre om si mediul sau nu ajung mijloacele exterioare, ambientale. Avem nevoie de o transformare a constitelor, de un „salt cuantic“ in interiorul lor. Trebuie sa incepem sa traim si sa vedem unitatea fundamentala dintre existenta noastra individuala si restul fiintelor vii sau nevii. Meditatia Zen favorizeaza acest salt cuantic.

Ce aduce Zen in plus fata de terapiile clasice?
– Budismul Zen nu este o psihoterapie, asadar, este incorect sa fie comparat cu alte tipuri de terapii. Budismul Zen este vechi de 2.500 de ani in vreme ce majoritatea terapiilor actuale nu au mai mult de 100 de ani. Zen este o practica spirituala. Un batran maestru spunea: „Tot ceea ce moartea poate distruge nu are importanta. Ceea ce nu poate moartea distruge este realmente important.“ Intrebarea este: „Ce anume nu poate moartea sa distruga?“ Acest lucru il descopera practicantul Zen.

Care sunt exercitiile curente pentru cel care practica Zen?
– In primul rand, daca cineva vrea sa practice budismul Zen, trebuie sa gaseasca un maestru care sa il invete. Dupa ce l-a intalnit, trebuie sa primeasca instructiuni si invataturi de la maestrul sau, apoi sa le puna in practica. Zen se bazeaza pe doua principii: sa primesti instructiuni de la maestru si sa le practici. Lectura cartilor despre Zen nu este suficienta, la fel cum citirea unei retete culinare nu te ajuta sa iti astamperi foamea. O felie de carne pictata intr-un tablou nu poate fi mancata. Practica Zen inseamna sa mesteci realmente felia de viata ce ti-a fost data.

Spuneti intr-un interviu: „Budismul Zen este drumul de trezire a constiintei si sentimentul de responsabilitate si de control adecvat pe care natura ni l-a dat.“ Puteti detalia?
– Practica meditatiei Zen, numita Zazen, are o enorma putere de transformare, nu doar spirituala, ci si corporala, mentala si emotionala. O constiinta treaza este cea capabila de a stabili relatii intre cauze si efecte. Intelegerea acestor relatii este cheia responsabilitatii. In meditatia Zen experimentam clar influenta pe care o au gandurile noastre si atitudinile emotionale asupra corpului, si viceversa. Ne dam seama ca exista ganduri care pot sa doara fizic.

Toate fiintele isi doresc fericirea si o stare de bine. Exista in noi insine o anumita intelepciune innascuta care ne impinge catre fericire, dar aceasta intelepciune este adormita in strafundurile constiintei. Atunci cand se practica meditatia Zen, aceasta intelepciune se trezeste spontan si ne ghideaza pasii prin aceasta lume.

Budismul Zen este mai potrivit pentru anumite tipuri de personalitate sau nu? De ce?
– In principiu, Zen poate fi practicat de toata lumea. Dar sigur, nu toti avem motivatia de a urma aceasta cale. In plus, cei care doresc sa practice Zen trebuie sa se intrebe asupra motivatiei proprii. „De ce sa practic Zen?“, „Ce voi gasi in Zen?“. Un batran maestru japonez Zen spunea: „Va avertizez: Zen nu ajuta la nimic. Doar atunci cand practici Zen care nu serveste la nimic, practica te va ajuta.“

Cum credeti ca putem explica Zen romanilor, un popor plin de sechelele dictaturii?
– Romanii sunt oameni ca toti ceilalti. Dincolo de caracteristicile lor istorice, si ei cauta fericirea si starea de bine, ca toate celelalte fiinte inteligente. Si Spania a iesit de sub dictatura in 1975. Eu am inceput sa practie Zazen in 1977, si ca mine, multi alti spanioli.

In Japonia, dictatura militara a shogunatului a durat mai mult de 600 de ani, si asta nu a impiedicat Zen sa se extinda in toata tara si sa prospere. Sigur ca primul lucru pe care il vor cei care au trait in lipsuri este prosperitatea materiala. Acum, Romania priveste catre Europa de Vest si doreste sa consume precum occidentalii. Dar nu doar cu paine va trai omul, spune si Biblia…

Abundenta materiala nu ajunge pentru a fi fericit. Romanii isi vor da seama de aceste lucruri mai devreme sau mai tarziu, si atunci isi vor indrepta atentia catre cauzele adevarate ale fericirii, adica cele din interior si cele rezultate din trezirea constiintei.