Gestalt terapia: o soluție pentru anxietate

Dacă suferi de anxietate, deja știi cât de invalidante pot deveni trăirile tale. Pentru cei care doresc să depășească această condiție, iată câteva informații despre ce oferă gestalt terapia.

Citește și:

Mici exerciții de mindfulness

Pentru sanatatea psihica, ce alegi: consilier, psihoterapeut sau coach?

Gestalt terapia are la baza cuvântul german „gestalt' care înseamnă „a da o formă' sau „a crea o structură'. Practic, ne ajută oare să fim în formă?

Pentru persoanele care suferă de anxietate pare să fie un răspuns util și o metodă care ajută să gestionăm mai bine stările pe care le traversăm și care, de ce să nu recunoaștem, deseori ne copleșesc.

Anxietatea este un cumul de factori. Are la bază stresul prelungit, sedimentat, realimentat constant, iar fondul din urmă este unul al nesiguranțelor și temerilor.

Experiențele noastre de viață ne construiesc într-un anumit mod, unic, diferit de ceilalți, motiv pentru care și reacțiile noastre psihice, emoționale, sunt diferite. Totodată, resursele de a face față episoadelor de anxietate variază.

Dacă unii dintre noi știu deja să recunoască starea și să practice respirația controlată sau, și mai bine, tehnici de mindfulness, care ne ajută să ne ancorăm mai bine în prezent și în propriul corp, alții ajung până la insomnii, afectarea diferitelor paliere ale vieții sau atacuri de panică.

Metoda gestalt a fost elaborată de psihiatrul și psihanalistul Fritz Perls ăn anii 50 și vizează foarte mult interacțiunile pe care noi le avem, atât cu propria persoană, cât și cu cei din jur și cu lumea în general.

Ce formă ia acest contact al nostru? Identificând modul nostru de raportare, reușim să vedem unde există blocaje sau rigiditate și să contibuim la fluidizarea propriilor trăiri, reacții, acțiuni.

Terapia gestalt se adresează persoanelor care au tulburări la nivel psihic sau psihosomatic, celor care suferă de depresie, de anxietate, tulburări comportamentale sau adicții.

Totodată, este utilă și în relațiile de cuplu, muncă sau familie, ori în perioadele dificile pe care le traversăm precum doliul, șomajul, separarea, dorința de a deveni sau nu părinți.

Este un tip de terapie ce se practică individual, dar și în cuplu, familie sau grup. Ca orice sesiune de terapie, durata este de o oră, deși, standard, ședințele de psihoterapie durează 45 de minute.

În funcție de nevoile reale ale fiecărui client în parte, ședințele pot fi setate o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni.

Este o abordare care se adaptează nevoilor specifice ale fiecăruia în parte, motiv pentru care, durata terapiei variază în timp.

 

Ce face gestalt terapia

Terapia gestalt ameliorează abilitățile noastre de a ne ocupa de noi înșine și de a răspunde propriilor noastre nevoi, în timp ce ținem cont și de ceea ce se petrece în jurul nostru. Întrebarea la care răspunde nu este „de ce mă comport astfel?' ci „cum pot face lucrurile diferit?'.

Din punctul de vedere al acestui tip de terapie, anxietatea este răspunsul unui istoric personal, o dificultate de a trăi în mediul în care ne aflăm, datorită incertitudinilor, complexității existente pretudindeni și sentimentului de solitudine.

Anxietatea este o căutare a propriului sens și nu o expresie a unei boli. Iar în această privință relația terapeutică este extrem de importantă, psihoterapeutul însoțindu-și clientul pe acest drum al unei mai bune înțelegeri de sine, acceptări și capacități de adaptare.

Pe parcursul terapiei se lucrează inclusiv cu abilitatea și revendicarea dreptului la a face propriile alegeri, într-un mod asumat.

Tehnicile utilizate sunt interactive și ajută clientul să exprime propriile trăiri, să intre în jocuri de rol, să se înțeleagă mai bine atât pe sine cât și mediul din jur.

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Gestalt terapia: o soluție pentru anxietate
Gestalt terapia: o soluție pentru anxietate

Dacă suferi de anxietate, deja știi cât de invalidante pot deveni trăirile tale. Pentru cei care doresc să depășească această condiție, iată câteva informații despre ce oferă gestalt terapia.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste