Radacinile psihanalitice ale Gestalt terapiei


Trebuie totusi subliniat ca Perls nu a avut o „experienta traditionala' a psihanalizei, in pofida celor 6 ani de analiza si formare didactica si a celor 23 de ani de practica ca psihanalist.

De aceea multi psihanalisti considera ca Perls critica mai ales ideea caricaturala pe care si-a facut-o asupra psihanalizei si analistii de astazi nu se recunosc sub nicio forma in criticile lui.

Acest aspect poate sustine opinia de mai sus sau poate fi la fel de bine o marturie a schimbari psihanalizei in urma criticilor ce i s-au adus.

Fritz Perls a urmat patru psihanalize succesive, dar toate, in conditii diferite si „ne-traditionale':

-prima, cu Karen Horney, a durat doar un an;

-a doua, cu Clara Happel, a fost intrerupta brusc cand aceasta a considerat ca el este pregatit sa practice pe cont propriu;

-a treia, cu Eugen Harnick, a durat mai mult, dar acesta avea o atitudine foarte pasiva;

-a patra, cu Wilhelm Reich, care a fost extrem de implicat si simultan destul de ortodox.

Dupa cum stim, Karen Horney si Reich au devenit ulterior ei insisi discipoli contestatari ai lui Freud.

Este necesar de reamintit influenta indirecta importanta a lui Sandor Ferenczi si a tehnicii sale active precum si a interventiilor sale psihice.

Aceasta influenta a fost transmisa prin diversi discipoli care i-au acompaniat pe Fritz si Laura Perls de-a lungul formarii didacticii initiale.

Astfel poate fi explicata mai bine relativa asemanare intre practica lui Perls si cea a lui Winnicott, elev direct al lui Ferenczi.

Ilustrativa pentru atitudinea sa fata de modele si maestri este o povestioara pe care Perls i-o povesteste elevului sau, Abraham Levitsky: „A fost odata un american care fabrica cesti de ceai. El inventase una originala, dar care avea costuri prea mari de productie in SUA. A decis deci s-o expedieze in Japonia, pentru a se fabrica la scara industriala. In timpul transportului, toarta a fost sparta. Japonezii, care imita la perfectie, au produs cesti cu acelasi model, fara toarta.” Ei bine, dupa Perls, Freud – care avea fobie sa-i priveasca pe oameni in fata – a rezolvat problema, asezandu-si pacientii cu fata la un zid. Dupa acest moment, psihanalistii au copiat „toarta sparta a cestii” in aceeasi maniera.

Nu in ultimul rand, trebuie reamintit ca Perls si Goodman, precum toti novatorii, trebuiau sa faca recunoscuta specificitatea metodei lor iar cucerirea unei identitati implica o accentuare a frontierelor si sublinierea diferentelor fata de origine.

 

De Mihai Albu

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Radacinile psihanalitice ale Gestalt terapiei
Radacinile psihanalitice ale Gestalt terapiei

Este terapia Gestalt „un copil” al psihanalizei? Cu siguranta da! Insa un copil rebel si teribil care a mostenit mult, cel putin la inceput, de la rebeliunea cronica a lui Perls impotriva lui Freud.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste