Efectele secundare ale optimismului
Pesimismul trebuie neaparat inlaturat, dar sa gasesti doza sanatoasa de optimism poate fi o sarcina dificila. Iata care sunt capcanele si remediile unei gandiri exagerat de pozitive.
Optimism oscilant
Optimismul este un mod de gandire caracterizat prin reprezentari mentale si asteptari pozitive privind atingerea scopurilor propuse.
Persoanele cu o doza mare de optimism sunt mai increzatoare, adopta o filosofie de viata benefica, se bucura de moment mai mult ca cei pesimisti si sunt mai eficienti in contactul cu stresul si boala.
Dispozitia afectiva de fond innascuta oscileaza intre poli opusi: buna dispozitie – proasta dispozitie (optimism-pesimism).
Iar aceasta poate fi afectata de oboseala, starea de sanatate sau alti stimuli ocazionali din mediu. Evident, poate fi afectata profund in cazul aparitiei unor stari patologice cronice (boli cardiovasculare creeaza anxietate; ulcerul cauzeaza depresie etc.).
Optimismul poate avea si unele efecte negative, atunci cand determina un comportament pasiv si totul este lasat in grija sansei si norocului, in sarcina unui prieten sau a diferitelor elemente investite cu incredere si putere in rezolvarea problemelor.
Pentru ca, deseori, un optimist practicat gresit, investeste cu responsabilitatea reusitei alti factori externi. Astfel, persoana nu isi asuma exercitiul, efortul sau implicarea in rezolvare si succes.
Sunt si situatii in care optimismul vine ca o forma de aparare in perceperea problemei. Iar pe acesta am putea sa il numim optimism defensiv.
Optimismul nerealist
Acest tip de optimism presupune sa negam sau sa nu luam in calcul aparitia unei situatii problematice, diminuand severitatea acesteia si tratand-o cu superficialitate.
Avem credinta ca totul se va rezolva cu bine, investim alte personae cu puterea de a gasi o solutie favorabila noua, deplasam responsabilitatea catre altii sau in obiecte de tip talisman, aducatoare de noroc.
Acestea ne intaresc schemele noastre interioare, inzestrandu-ne cu optimism si speranta. Din pacate sunt nerealiste, iar rezolvarile noastre sunt mereu in grija altora, atragand o atitudine defetista din partea noastra. Practic, nu luam deloc o atitudine in fata unei actiuni privind situatia existenta.
Blocajul asociat optimismului nerealist ne va impiedica sa gasim un mod sanatos si benefic pentru a ne raporta mental si emotional la situatia problematica.
Cu siguranta acest mod de a percepe lucrurile nu ne este benefic. El ne va impiedica sa ne adaptam situatiilor la care suntem supusi, deoarece nu ne evaluam corect potentialele obstacole sau consecinte negative care apar.
Optimistii nerealisti sunt mai predispusi la a resimti un nivel crescut de stres, stari de anxietate si deprimare, somatizate in senzatii fiziologice mai intense si mai neplacute.
Deoarece negarea existentei unor probleme in diferite situatii ne lasa cu garda jos, optimismul nerealist ne face sa vedem doar o fata a lucrurilor, focalizandu-ne pe o singura posibila rezolvare, lucru care se poate sa nu se intample, generand dezamagire si suparare.
Mecanisme de aparare
Optimismul excesiv este in unele cazuri un mecanism de aparare, de negare a posibilitatii de a nu face fata unei situatii, negarea realitatii ducand la sentimentul de omnipotenta.
Inconstient, cand isi face aparitia acest mecanism de aparare, ne face sa adoptam in exterior o atitudine plina de incredere pentru a ne valida in relatia cu cei din jur, pentru a masca o eventuala lipsa de incredere in noi si faptul ca suntem vulnerabili.
Optimismul nerealist te poate aduce in situatii pe care nu le poti gestiona cum ai vrea, generand anxietate. Spre exemplu, poti culege roadele unei situatii inainte ca ea sa se intample.
Esti convins ca va avea o finalitate dorita de tine si, inainte de a se finaliza, incepi sa faci demersuri ca si cum situatia s-a terminat asa cum sperai tu.
Avand un alt deznodamant, iti dai seama ca ai gresit, ca ai investit energie in demersuri inutile si, in consecinta, vor aparea stresul si anxietatea.
Optimismul sanatos
Un optimism sanatos inseamna sa percepem si acceptam situatia exact asa cum este ea, cu bune si cu rele, luand in calcul o rezolvare pozitiva, dar fara a exclude varianta mai putin placuta.
Odata ce realizam ca nu toti factorii depind de noi, avem puterea de a actiona mai responsabil in situatia respectiva. Astfel de optimism ne da puterea si motivatia de a lua decizii.
Optimistii realisti au tendinta de a fi extroverti si veseli, iar gandurile si starile de spirit mai putin pozitive nu sunt vazute ca si rele. Cel mai important de retinut este faptul ca optimismul realist este un semn sau un produs secundar al sanatatii mentale.
Astfel de oameni au asteptari pozitive, iau in calcul o rezolvare precauta a problemelor si fac tot ce tine de ei pentru a ajunge la scopurile dorite. Pentru a avea un optimism sanatos trebuie sa renuntam la iluzii si sa nu mai negam realitatea.
Iar in primul rand, este important sa descoperim ce anume ne distorsioneaza modul in care evaluam situatia. Uneori poate fi vorba despre un stimul interior care afecteaza negativ starea noastra si implicit optimismul (de ex. o schimbare in starea de sanatate).
De asemenea, poate fi vorba si de un stimul exterior: starea vremii, ciclul zi/noapte sau… influenta nefasta a anturajului.
De multe ori anumite stari tranzitorii ne pot afecta perceptia, iar pe moment sa nu putem aprecia corect lucrurile. Dar odata ce cunoastem faptul ca gandurile si reactiile noastre sunt influentate si de anumiti stimul fie interni sau externi, putem avea rabdare pentru a ajunge la echilibru.
De Ionut Iamandi, psiholog clinician, master in psihanaliza
Facebook: Spuse si Nespuse pe Divan
