Elibereaza-te de frica!

Frica ne poate afecta viata de cuplu, interactiunile cu cei din jur, relatia cu propriul copil sau chiar cariera. Aflam de la psihologul Irina Macovei ce sta la baza fricilor noastre si cum ne putem elibera de ele

 

Diferenta dintre frica, anxietate si fobie

Frica este o reactie invatata inca din copilarie de la persoanele din jurul nostru care incearca sa ne protejeze. Exista doar doua frici innascute: cea de inaltime sau de cadere in gol si cea de zgomote puternice. Restul fricilor le dobandim pe parcursul vietii de la ceilalti sau ca urmare a unor experiente negative.

Indiferent daca lucrul de care ne temem este concret sau abstract, frica este un raspuns la o amenintare imediata a sanatatii sau sigurantei noastre.

Asadar, este un raspuns automat care ne alerteaza ca trebuie sa ne protejam de ceva sau sa ne aparam. Astfel, trupul si mintea noastra sunt in alerta si gata de actiune pentru a ne apara.

Spre deosebire de frica, anxietatea este o stare similara care dureaza mai mult si este determinata de „lucruri' mai putin specifice, starnindu-ne nelinistea si nervozitatea.

De asemenea, in timp ce frica se raporteaza la un stimul prezent, atunci cand suntem anxioase ne gandim, de fapt, la un pericol care s-ar putea intampla in viitor. Atunci cand vorbim de fobie, frica este foarte intensa si irationala, ajungand chiar la panica.

Pericolul poate fi real sau imaginar, insa el capata in mintea noastra o dimensiune exagerata. In plus, din aceasta cauza, evitam anumite situatii sau locuri, iar aceasta evitare interfereaza cu functionarea noastra normala zilnica, provocandu-ne neplaceri.

De exemplu, este in regula sa resimti emotii atunci cand avionul trece prin turbulente, dar nu este normal sa refuzi o vacanta de vis pentru ca trebuie sa zbori cu avionul.

Este important sa identifici gradul de intensitate a fricii tale pentru a putea actiona in cazul in care te confrunti cu o fobie sau cu stari de anxietate prelungita.

 

Tipuri de frica

Pe masura ce inaintam in varsta fricile devin tot mai complexe. Copiii intre 0 si 2 ani se tem, cel mai adesea, de zgomote puternice, straini, separare de parinti sau obiecte mari.

Intre 3 si 6 ani, obiectele fricii sunt lucruri imaginare ca fantome, monstri, la care se adauga teama de a dormi singuri, de intuneric sau de zgomote ciudate.

In fine, de la 7 ani pana la adolescenta, unele pastrandu-se chiar si mai tarziu, fricile devin mai realiste ca teama de a se rani, de esec scolar, de boala, de dezastre naturale sau moarte.

In cartea sa dedicata acestui subiect, scriitoarea Susan Jeffers a identificat trei niveluri pe care pot fi clasificate fricile.

Primul nivel include frica de ceea ce este posibil sa se intample (de singuratate, de imbatranire, de boala, de accidente, de moarte etc.) si de ceea ce implica o actiune (de a vorbi in public, de a conduce, de a lua decizii, etc.).

La cel de-al doilea nivel sunt importante increderea in sine si in abilitatile noastre de a face fata obstacolelor din viata noastra.

Acesta cuprinde: frica de succes, de esec, de dezaprobare, de a fi neinteleasa etc. Frica suprema este cea de pe nivelul al treilea si consta in teama de a nu ne descurca cu obstacolele care apar zilnic in viata noastra.

 

Accepta-ti si cunoaste-ti frica

De cele mai multe ori avem tendinta de a nega fricile, de a le ignora sau de a le ascunde nu numai de ceilalti, ci chiar si de noi insene. Asadar, un prim pas pentru a-ti depasi frica este sa o constientizezi si sa recunosti existenta ei.

La fel de important este sa indentifici care este adevarata frica, pentru ca uneori ea poate parea altceva.

De exemplu, daca iti este frica sa nu fii respinsa de ceilalti, s-ar putea ca, de fapt, teama ta reala sa fie cea de singuratate. Pentru a o invinge, este nevoie, deci, sa o definesti in mod corect si sa fii dispusa sa o infrunti.

In al doilea rand, incearca sa iti cunosti frica. Cu cat stii mai multe detalii, cu atat o vei putea controla mai bine. Este important sa realizezi care sunt cauzele aparitiei temerilor tale si cand s-au manifestat prima data.

Cauza poate fi un eveniment din copilarie sau unul mai mult sau mai putin traumatizant din viata de adolescent sau adult. Odata ce vei gasi o explicatie pentru ceea ce te-a determinat sa-ti fie frica, s-ar putea ca ea sa scada in intensitate sau chiar sa dispara.

Este adevarat ca uneori cauzele temerilor noastre si momentul aparitiei lor raman la nivel inconstient, iar pentru a le descoperi este nevoie sa petrecem mai mult timp reflectand asupra lor si cautand raspunsurile in interiorul nostru.

Poti sa te gandesti si la alte aspecte ale fricii tale: cat mai multe detalii legate de situatia in care ea apare si ce simti, ce gandesti, cum actionezi si ce se intampla atunci. In acest fel, vei reusi sa te distantezi putin si sa privesti lucrurile mai detasat.

De altfel, o strategie ar fi sa iti imaginezi frica ta ca pe un personaj sau ca pe un obiect abstract si sa o reprezinti fie prin desen, scriere sau o alta forma.

Ii poti da si un nume, daca vrei. Este un mod de a o accepta si a o apropia, reusind sa o privesti ca fiind mai putin amenintatoare.

Pentru a putea despasi frica, este necesar sa iesi din zona ta de confort si sa o infrunti. Acest lucru inseamna sa te expui treptat situatiilor in care iti este teama.

Pe masura ce te obisnuiesti cu ele, emotiile negative se vor diminua din ce in ce mai mult. Ideal ar fi sa fii insotita pe acest „drum' de cineva care iti poate oferi suport emotional si poate fi alaturi de tine cand te confrunti cu teama ta. Rasfata-te si celebreaza de fiecare data cand ai o „victorie', oferindu-ti o mica atentie sau placere.

 

Relaxare, imagerie si intrebari

Exercitiile de respiratie si de relaxare te-ar putea ajuta la fel de mult, pentru ca nu poti fi relaxata si incordata (anxioasa) in acelasi timp. Asadar, nu vei mai resimti teama, daca in acele momente reusesti sa te relaxezi.

Practica astfel de exercitii zilnic pentru o perioada mai indelungata si atunci cand te afli intr-o situatie in care iti este frica, concentreaza-te pe corpul tau si pe retrairea starii de relaxare.

Un alt lucru pe care il poti face este sa te imaginezi intr-un viitor apropiat intr-o situatie in care iti este frica acum, ca si cum nu ai avea nici o teama.

Imagineaza-ti aceasta situatie cu cat de multe detalii posibile si incearca sa traiesti starea de bine, de eliberare de frica. Proiectand acest lucru, inconstientul tau va inregistra aspectele de care ai nevoie si va lucra in continuare pentru ca sa-ti poti depasi frica.

Apoi, la nivelul gandurilor care iti apar in acele momente, poti lucra cu o serie de intrebari pe care sa ti le pui in momentele de teama: Ceea ce se intampla in jurul meu justifica frica pe care o resimt acum? Ce se poate intampla in definitiv? Daca privesc cu atentie in jurul meu, cum altfel ar trebui sa ma simt, sa gandesc, sa reactionez?

In cazul in care observi ca frica ta este exagerata, irationala si interactioneaza foarte mult cu functionarea ta zilnica, este posibil sa vorbim deja de o fobie.

De aceea, este bine sa apelezi la un profesionist care te poate ajuta sa o depasesti printr-un program de psihoterapie specializat si adaptat nevoilor tale.

 

De Elena-Irina Macovei, psiholog, psihoterapeut

Cabinet individual de psihologie: consiliere psihologica, psihoterapie, relaxare si hipnoza

Tel.: 0741.106.169

irina_macovei08@yahoo.com

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Elibereaza-te de frica!
Elibereaza-te de frica!

Frica ne poate afecta viata de cuplu, interactiunile cu cei din jur, relatia cu propriul copil sau chiar cariera. Aflam de la psihologul Irina Macovei ce sta la baza fricilor noastre si cum ne putem elibera de ele.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste