Învață să îți gestionezi corect nevoia de control
Nevoia de control ne ajută să fim mai organizați și responsabili. Dacă această nevoie este prea mare, devine invazivă și ne afectează atât pe noi cât și relațiile cu cei din jur. Iată ce putem face.
Citește și:
Ce este și ce nu este sănătatea emoțională
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Nevoia noastră de control – în raport cu propria persoană, cu ceea ce ni se întâmplă, în raport cu cei din jur – e firesc să apară alături de alte nevoi ale noastre. Însă, care sunt limitele sănătoase ale acestei nevoi?
Am putea spune că atunci când ne aduce suferinţă nouă sau influenţează negativ relaţiile noastre cu cei din jur, aducând neajunsuri în viaţa acestora, atunci ne situam dincolo de limitele sănătoase, în zona dăunătoare.
Controlul exagerat produce anxietate
Atunci când vrem să deţinem controlul propriei noastre vieţi, luăm decizii, acţionăm în direcţia dorită de noi şi ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce facem.
Acest lucru presupune şi faptul că, dacă ceva nu merge bine, ne asumăm partea noastră de responsabilitate, fără a ne victimiza. Nu cautăm cu tot dinadinsul să găsim ţapi ispăşitori, să atribuim evenimentele negative exclusiv anumitor circumstanţe sau altor persoane.
Dacă vrem să deţinem controlul propriei noastre vieţi, analizăm, anticipăm, suntem prevăzătoare în ceea ce facem. E important însă să vedem până unde mergem cu acest control.
Care este punctul din care această dorinţă a noastră de a fi în control nu ne mai aduce beneficii, ci, dimpotrivă, devine împovărătoare pentru noi?
Un prim semnal de alarmă este acela că apare anxietatea. Dorinţa noastră de control poate genera stări de anxietate cu privire la diverse arii ale vieţii noastre – zona profesională, familială sau poate chiar anxietate in ceea ce priveşte viitorul în general.
Astfel, în mod paradoxal, atunci când dorinţa noastră de control devine foarte mare, de fapt, ajungem în postura de a pierde controlul…
Pe lângă anxietate, această tendinţă excesivă de control aduce şi alte neajunsuri: nu ne mai implicăm în la fel de multe acţiuni, apare procrastinarea, iar spontaneitatea noastră este blocată.
Un exemplu al efectelor controlului exagerat poate fi luat din sfera profesională: dacă vrem neapărat să facem foarte multe lucruri noi înşine, fără a delega sarcini, atunci putem ajunge chiar şi la burnout.
Controlul în cuplu
Dacă vorbim despre nevoia de control în cuplu, putem situa în sfera sănătoasă, benefică, clarificarea anumitor aspecte privind viaţa în doi: care sunt valorile comune, stabilirea împreună cu partenerul a unor limite în ceea ce priveşte comportamentele autonome şi cele împărtăşite, etc.
De cealaltă parte, în sfera dăunătoare, putem include acele atitudini şi comportamente care-l fac pe partener să se simtă încorsetat, care-i îngrădesc libertatea de mişcare (de exemplu, verificarea telefonului partenerului pentru a şti exact cu cine a vorbit, sau poate faptul că nu-i permitem să ia nicio decizie fără să ne consulte înainte, etc).
Controlul mental şi în sfera relaţiilor interpersonale este unul dintre elementele care apar în cazul tulburării de personalitate obsesiv-compulsive si poate genera multă suferinţă în viaţa persoanei respective.
Aşadar, la fel ca în alte aspecte ale vieţii noastre, şi în privinţa nevoii de control, e important să găsim un echilibru. E firesc să-ţi doreşti să fii „la cârma” vieţii tale şi să nu fii un vas în derivă.
În acelaşi timp, dorinţa de a prevedea, a şti, a controla „tot ce mişcă” te duce într-o extremă ce este împovărătoare pentru tine şi care influenţează negativ relaţiile tale în ansamblu, fie că vorbim de relaţiile de cuplu, prietenie sau relaţiile profesionale.
Dacă observăm că manifestăm un control exagerat, un prim pas către starea noastră de bine este acela de observa care sunt gândurile care ne trec prin minte şi de a le înlocui pe cele disfuncţionale (de tipul „Dacă nu deţin controlul total, atunci ceilalţi nu mă vor respecta, nu mă vor iubi” sau „E groaznic să nu ştii ce se va întâmpla!”) cu unele funcţionale.
De Daniela Stanciu, psihoterapeut cognitiv-comportamental, competenţe în terapia sistemică: cuplu, copil, familie
Tel.: 0745.089.985
www.aventuradezvoltarii.com
Foto: shutterstock.com
