Corporațiuni. Cum să ai ședințe productive

Câți dintre noi nu s-au simțit prinși în ședințe care nu duc nicăieri, unde se discută aceleași chestiuni de data trecută? Dar ședințele nu ar trebui să fie un chin, ci o oportunitate de schimbat idei cu colegii. Iată cum.

 

Fă o listă de subiecte

Ideal ar fi să existe un lider al discuției, cineva care să organizeze agenda zilei și să dea fiecăruia cuvântul. Mult timp se pierde în discuții fără coerență când cineva deschide gura și altcineva îi taie firul discuției și, astfel, ideile nu ajung la capăt.

Fie ele bune sau rele, ideile ar trebui scoase la lumină, toată lumea ar trebui să se exprime și cineva să le consemneze. Apoi, să fie evaluate, dar numai după ce toată lumea a pus pe masă ce avea de spus.

Citește și:

Corporațiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!

Stres, vacanțe scurte, ore peste program… cum ar arăta, de fapt, job-ul ideal

Creativitatea înflorește în grup

Ce poate fi mai antrenant decât să creezi ceva? Să vii cu idei pentru îmbunătățirea a ceea ce ai de făcut? Grupurile de lucru cele mai eficiente sunt cele în care indivizii sunt creatori, vine fiecare cu ceva personal.

Orice input trebuie încurajat, oamenii trebuie să știe că nu există idee proastă, ci doar idei neexprimate.

Dacă anumite persoane sunt mai timide și se jenează să vorbească în public, e mai bine să se facă niște bilete de idei: fiecare scrie pe ceva ce are de zis și se pun biletele la mijloc.

 

Un coach  este un personaj pozitiv

Deși piața de coaching de la noi e saturată de inși care se autodenumesc coach, dar care nu știu cum funcționează psihologia umană și de grup, totuși un coach bun poate fi de ajutor atunci când grupurile de lucru se poticnesc.

Un coach, teoretic, ar trebui să vadă cum decurg interacțiunile între oameni,  să vadă cine e lider informal, cine inhibă comunicarea, cine este cel care o deblochează.

Un coach bun este, inevitabil, un bun psiholog.  Deseori, e necesară o deblocare din exterior a unor relații interumane osificate într-o formă disfuncțională.

Poate că grupul are un lider slab sau unul care inhibă creativitatea, poate că oamenii sunt demotivați din alte motive. E mereu util să vedem unde s-a gripat mecanismul și să îl  deblocăm.

 

O durată limitată

Nimic nu e mai plictisitor decât o întâlnire dezlânată, fără structură. Ca să adaugi un plus de structură întâlnirii profesionale, cel mai bine e să dai mici deadlines (pentru idei de marketing, de exemplu, apoi pentru idei de distribuție). În felul acesta, se menține alertă atenția și fiecare e presat să vină cu o contribuție.

 

Make it fun!

Deseori, la locul de muncă uităm de distracție. Dar ea ar trebui să fie parte integrantă din muncă, dacă vrem să avem randament și să ne placă ce facem.

Umorul și relaxarea ar trebui să fie prezente, chiar dacă firma are pierderi și șefii sunt neliniștiți. Anxietatea generalizată nu duce nicăieri.

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Corporațiuni. Cum să ai ședințe productive
Corporațiuni. Cum să ai ședințe productive

Câți dintre noi nu s-au simțit prinși în ședințe care nu duc nicăieri, unde se discută aceleași chestiuni de data trecută? Dar ședințele nu ar trebui să fie un chin, ci o oportunitate de schimbat idei cu colegii. Iată cum.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste