Anxietatea la serviciu

Nervozitate, tensiune, teama de esec sau de sef, teama de a vorbi in public… Cati dintre noi nu ne confruntam cu ele?! Pentru a le elimina, este important sa le intelegem sursa si sa inlocuim gandurile irationale cu ganduri rationale. Iata cum.

 

Anxietatea buna

Un anumit nivel de anxietate are efecte benefice pentru ca ajuta la mobilizarea resurselor, stimuleaza creativitatea si canalizeaza energia catre atingerea obiectivelor, contribuind la obtinerea unor performante mai bune.

De exemplu, sunt anumite situatii cand intr-o companie intervin diverse schimbari: introducerea unei tehnologii noi, modificarea normelor si procedurilor sau schimbari la nivelul managementului.

Toate acestea ne pot face sa manifestam anumite temeri, sa simtim presiune, dar pot genera si entuziasm, motivatie mai puternica, eforturi sustinute pentru a face fata provocarii respective si a avea satisfactia muncii.

 

Teama de a nu gresi

In momentul in care apare o teama exagerata de a nu gresi, este bine, in primul rand, sa constientizam aceasta emotie.

Apoi, este util sa facem o analiza atenta privind costurile si beneficiile temerilor, pentru ca in acest fel vom avea ocazia sa vedem ca, cel mai adesea, teama de a nu gresi se concretizeaza in lipsa actiunii, ceea ce impiedica indeplinirea obiectivelor propuse.

Este utila si schimbarea perspectivei si privirea greselilor nu ca pe un lucru de neacceptat, ci ca pe o oportunitate de a invata si a creste in plan personal si profesional.

Ce o cauzeaza. Teama de a nu gresi poate fi generata de o stima de sine redusa. Persoanele care au  putina incredere in fortele proprii si la care autoevaluarea se centreaza pe punctele slabe, neluand in considerare si punctele forte, pot dezvolta o teama intensa de a nu gresi.

Originile acesteia se afla in copilarie: unele atitudini si comportamente ale parintilor, desi se doresc a fi protectoare si expresia iubirii parentale, sunt, de fapt, daunatoare.

Astfel, parintii hiperprotectori, care de cele mai multe ori sar in ajutorul copiilor chiar daca acestia au competentele necesare pentru a se descurca si singuri, le transmit indirect un mesaj de genul „fac eu asta pentru ca tu nu te descurci!.

Acesti copii, odata ajunsi la maturitate, pot manifesta teama ca nu se descurca, ca pot gresi. Atitudinea critica a parintilor, intoleranta fata de greselile copiilor, punerea unor etichete sunt extrem de daunatoare pentru micuti.

Teama intensa de a nu gresi apare si la perfectionistii care privesc, in general, greselile ca fiind de neacceptat, precum si la persoanele care-si doresc foarte mult aprecierea celorlalti si sunt sensibile la critica.

Un alt element care contribuie la aparitia ei este folosirea cuvantului „trebuie: „Trebuie sa respect termenul limita de predare a lucrarii, chiar daca este nerealist! sau „trebuie ca totul sa fie perfect!. Cerintele absolutiste genereaza o presiune foarte mare si pot conduce la teama de a nu gresi.

 

Teama acuta de sef

Analizeaza atent momentele in care apare aceasta teama, observa situatia in sine, imprejurarile, comportamentul tau si mai ales gandurile. „Daca gresesc, cu siguranta ma va da afara! va genera panica.

Inlocuind acest gand cu „este posibil sa gresesc, insa voi fi foarte atent/a, panica devine teama sau chiar dispare. De fapt, panica si teama fac parte din acelasi registru emotional, insa difera intensitatea.

Pe masura ce intensitatea este mai mare, apar efectele negative si chiar distructive. De aceea, pentru a reduce intensitatea emotiilor negative, este necesara inlocuirea gandurilor disfunctionale cu unele rationale.

Ce o cauzeaza. Teama fata de sef isi are originile in copilarie. Un copil care a avut parinti autoritari, poate manifesta ulterior teama fata de orice forma de  autoritate.

O alta cauza este legata tot de istoria personala de viata, experientele anterioare negative in relatie cu fostii sefi pot dezvolta teama nejustificata fata de un alt sef.

 

Teama de a vorbi in public

Frica de a vorbi in public are in spate teama de evaluare, teama de esec. Intr-adevar, la serviciu este nevoie uneori sa faci si prezentari si se poate intampla ca, la un moment dat, sa avem o zi mai proasta, sa fim obositi, sa nu ne putem concentra, iar prezentarea sa nu fie multumitoare pentru noi.

Daca vom considera asta un lucru de neiertat, fiind coplesiti de vinovatie si rusine, atunci apare conditionarea.

In viitor, intr-o situatie similara, vom manifesta teama de a vorbi in public. Cea mai buna modalitate de a o depasi este expunerea.

Daca observam ca audienta nici macar nu a sesizat anumite stangacii sau greseli, vom deveni mai increzatori in abilitatile noastre de a vorbi in public.

Este important si modul de gandire inainte de evenimentul respectiv, de momentul in care vom vorbi in public. Gandirea disfunctionala de tipul „totul sau nimic („Daca o sa am ezitari, inseamna ca am facut prezentarea degeaba!), gandirea ce presupune autoetichetarea si ghicirea viitorului („Sunt un nepriceput si oricum o sa gresesc!) au efecte distructive. Rolul discursului interior este esential.

Gandirea negativa favorizeaza aparitia evenimentelor negative, pentru ca ne determina sa ne indreptam, in mod inconstient, catre acele actiuni care ne vor confirma de fapt gandurile, si apare asa-numita „profetie autoimplinita.

De aceea, gandirea pozitiva si realista in acelasi timp („Voi face o prezentare buna, chiar daca s-ar putea sa am unele ezitari.), exercitiile de imaginatie, in care ne vedem facand fata cu bine situatiei, sunt de un real folos.

In plus, este important ca in momentul respectiv sa ne concentram pe prezentarea in sine, pe mesajul pe care dorim sa-l transmitem audientei.

Pentru unii, este surprinzator sa vada apoi ca s-au descurcat foarte bine sau chiar au facut o prezentare de impact! Pe masura ce ne infruntam frica pas cu pas, vorbind in public, zona noastra de confort se extinde si, in final, ajungem sa vorbim in public cu incredere si dezinvoltura.

In acest proces al expunerii treptate si repetate sunt importante rabdarea, perseverenta si toleranta fata de propriile greseli. De asemenea, umorul poate fi un aliat de nadejde: a privi cu ingaduinta si umor unele greseli contribuie la depasirea situatiilor mai dificile.

 

Manifestari corporale

Anxietatea de performanta este insotita de obicei de manifestari fiziologice, cum ar fi transpiratie, palpitatii, gol in stomac, nod in gat, valuri de caldura, inrosirea brusca sau chiar o paloare accentuata.

Daca apare panica, aceasta are un impact puternic, uneori fiind chiar paralizanta, iar afirmatiile de genul „m-am blocat total, nu mai stiam absolut nimic!, ne sunt prea bine cunoscute.

 

Alte anxietati

Anxietatea de performanta poate fi corelata si cu alte anxietati vizand sfera relatiilor sociale. Exista persoane care manifesta o predispozitie catre anxietate, avand tendinta de a fi tematoare chiar si in situatiile pe care altii nu le-ar percepe ca fiind anxiogene.

In cazul acestora, anxietatea de performanta poate aparea alaturi de temeri privind starea de sanatate, viitorul familiei sau chiar in contextul unei anxietati generalizate.

 

Mediul profesional

Criza financiara, concurenta exacerbata din companii, supraincarcarea cu sarcini, comparatiile intre angajati reprezinta un complex de factori externi generatori de anxietate de performanta.

Angajatii sunt preocupati sa-si pastreze locul de munca, sa promoveze, sa obtina un salariu mai mare si atunci presiunea creste, creand premisele pentru aparitia anxietatii de performanta.

 

Performanta

Efectele asupra psihicului si performantei difera in functie de fiecare individ. Sunt oameni care au o mare capacitate de adaptare si pe care presiunea ii stimuleaza sa obtina rezultate bune.

Cand anxietatea de performanta apare la o persoana care are o anumita predispozitie catre anxietate, care a avut un model in familie (un parinte  anxios) sau cand aceasta anxietate de performanta se adauga la un alt context dificil (divort, decesul cuiva drag), impactul este si mai mare si sunt relevante atat capacitatea de rezilienta, cat si suportul familiei, al celor apropiati.

 

Burnout

Daca cerintele de la locul de munca sunt percepute ca fiind cu mult peste abilitatile noastre de a face fata situatiei, impactul asupra organismului este negativ: se ajunge la stari de oboseala, la probleme de concentrare, migrene, insomnie etc.

Daca oboseala fizica si psihica atinge cote inalte si tinde catre cronicizare, apare fenomenul de burnout, care, pe langa oboseala accentuata, presupune si negativism, racirea relatiilor cu colegii si lipsa satisfactiei muncii.

 

De Daniela Stanciu, psihoterapeut, tel.: 0745 089985, www.aventuradezvoltarii.com

 

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Anxietatea la serviciu
Anxietatea la serviciu

Nervozitate, tensiune, teama de esec sau de sef, teama de a vorbi in public… Cati dintre noi nu ne confruntam cu ele?! Pentru a le elimina, este important sa le intelegem sursa si sa inlocuim gandurile irationale cu ganduri rationale. Iata cum.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste