Hartuirea la locul de munca
Locul de munca nu e intotdeauna un mediu propice pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor. Desi deseori considerata nesemnificativa, hartuirea are efecte negative din punct de vedere psihologic.
La ce se refera hartuirea la locul de munca?
Hartuirea este unul dintre cei mai pronuntati factori stresori de la locul de munca. Aceasta reprezinta o fateta a intimidarii si se traduce prin comportamente intentionate de agresare fizica sau psihologica.
Hartuirea poate fi prezenta atat intre colegi, cat si intre subalterni si supervizori. Desi deseori ignorata, hartuirea poate fi experimentata si de catre supervizori, directionata fiind dinspre subalterni.
Acest din urma caz poate fi intalnit, spre exemplu, in situatii de criza precum somajul, cand angajatii directioneaza intreaga responsabilitate asupra supervizorilor.
Cum poate fi identificata?
In general, hartuirea este comunicare gaunoasa intre angajati, ce duce la comportamente agresive. In cadrul acesteia, hartuitorul marjeaza pe vulnerabilitatile pulsatile ale victimei si ii devine factor de stres.
Hartuirea poate sa fie atat directa, cat si indirecta. In mod direct, hartuirea poate aparea sub forma unor critici nefondate si recurente, sub forma agresivitatii verbale, nonverbale sau chiar fizice.
Mai subtila, hartuirea indirecta e reprezentata de ignorarea din partea colegilor sau a superiorilor, conducand la izolarea sociala a angajatului.
In ambele situatii, hartuitorul isi exercita puterea asupra angajatului-victima intr-o maniera agresiva, cu intentia de a-l provoca, intimida sau umili.
Acest tip de comportamente ajung deseori sa fie repetitive, intre cei doi formandu-se o relatie dinamica, in cadrul careia rolul fiecaruia este stabil.
Ce efecte psihologice are hartuirea?
Deseori, climatul organizational permite chiar cronicizarea hartuirii la locul de munca, provocand daune atat angajatilor, cat si organizatiei.
Comportamentul de hartuire se poate raspandi in intregul birou sau in intreaga organizatie, fiind validat in mod explicit sau subtil de catre angajati si de catre cei din conducerea organizatiei.
Drept urmare, mediul de lucru poate deveni unul nociv mental, cand “iadul psihologic” sunt ceilalti. Este compromisa starea psihologica de bine atat a celor implicati direct in relatii de hartuire, cat si a celor implicati indirect, a martorilor.
Efectul imediat si vadit al comportamentului de hartuire constanta este stresul. Acesta poate avea la randul sau ecouri psihologice, sub forma a diverse tulburari.
Astfel, printre efectele majore pe care hartuirea le are in randul angajatilor se numara si depresia, anxietatea, dificultati in relationarea cu ceilalti, simptome ale stresului post-traumatic, tulburari psihosomatice sau ale somnului.
Deseori nu e adresata problematica hartuirii la locul de munca, devenind astfel o problema care staruie in organizatie. In acest mod, starea de bine a angajatilor este afectata, iar implicit si performanta lor la locul de munca.
De Andrada Botgros, Editor Stiinte Sociale, Liceunet
www.liceunet.ro
Foto: 123rf.com
