Ce loc ocupa cariera in viata ta?

Suntem la serviciu opt-noua, uneori chiar si zece ore pe zi. Iar ceea ce facem in acest interval, ne defineste. Functia pe care o avem este deja parte din identitatea noastra. Dar ce loc ocupa cariera in viata ta si in sistemul mai larg al valorilor proprii?

 

Pentru unii, ceea ce fac zilnic pare ca e un lung sir de activitati stresante si lipsite de orice sens. Desi este ceea ce ne ajuta sa punem painea zilnica pe masa. Studs Turkel, un cercetator american in domeniul satis­fac­tiei profesionale, spune pentru entrepreneur.com ca oamenii mai degraba se lupta cu ocupatia zilnica decat sa o traiasca agreabil, ca pe ceva bun.

Adevarat? Nu exista astfel de date actualizate pentru romani, dar, in general, vedem peste tot ca angajatilor le lipseste autonomia, varietatea activitatilor, provocarea, feedback-ul cu privire la performanta. Cu alte cuvinte, ceea ce fac in cele opt ore de serviciu nu este implinitor si placut…

 

Ce da sens muncii

Un studiu american (da, american, dar nu avem motive sa credem ca pe alte meleaguri ar fi diferit– in mare, valorile si nevoile umane sunt cam aceleasi, sunt destul de putine diferente culturale si ele nu au mare impact) arata ca singurul criteriu citat de sens al propriei munci este faptul ca are un impact asupra altora, o valoare sociala ridicata.

Oamenii admira medicii, profesorii, actorii. Si, in general, avem nevoie sa ii influentam pe altii. Din Japonia si pana in Chile ori SUA, angajatii spun ca impactul pe care il pot avea asupra so­cie­tatii conteaza pentru ei mai mult decat salariul.

Amy Wrzesniewski, profesoara la Yale, este considerata expert mondial in problematica sensului muncii. Ea spune ca oamenii vor sa simta ca prin ac­tivitatea lor fac lumea un loc mai bun si ca aceasta este principala mo­ti­vatie a celor inter­vievati in tarile unde con­fe­rentiaza.

 

Poti da sens propriei activitati

In general, avem nevoie de contact uman si de feedback de la ceilalti pentru a avea sentimentul ca facem ceva cu sens. Iata de ce este esential ca sefii sa le ofere feedback frecvent celor din echipele lor, de exemplu, dincolo de retorica de la sesiunile de training de leadership.

In America, atunci cand cei care se ocupau de strangerea fondurilor pentru o universitate, au intalnit un singur student beneficiar al fondurilor stranse de ei, au muncit mai cu sarg ulterior, lucru monitorizat de directorii universitatii respective.

Cand medicii radiologi au vazut fotografia pacientului investigat, au scris rapoarte cu 29% mai lungi (in medie) si cu 46% mai corecte.

E momentul pentru o pauza, in care sa reflectam daca munca noastra are parte de un feedback uman care sa ii dea sens. Daca ceea ce facem ajuta pe cineva si ne motiveaza sa mergem mai departe.

Cum e? La noi in redactie, mesajele primite, care spun ca cineva si-a clarificat gandurile, ca a fost mai eficient in relatia cu propriii copii sau pur si simplu ca si-a pus o intrebare in mod corect, ne fac sa mergem mai departe si sa muncim pentru Psychologies.

 

Alt criteriu: controlul

Cand oamenii isi pot crea ei insisi job-ul (ca pro­gram, ordine a operatiunilor, nivelul rezul­tatului, orice), se simt mai bine si sunt mai fericiti profesional. Iata de ce controlul maxim din partea sefilor si programul de la 9 la 18 nu sunt cele mai fericite variante. Oamenii sunt, prin firea lor, creativi si tind spre libertate (nu spre lene).

Google este compania de la care vin mereu astfel de concluzii, pentru ca la ei stilul de lucru este original si creativ. Asadar, Google a invitat echipa de Vanzari si Administratie (de­partamente prin definitie mai putin creati­ve) sa isi defineasca, ele insele, stilul preferat de a munci si de a fi mai dedicate altora (se numeste job crafting exercise).

Dupa sase saptamani, cres­cuse performanta acelor departamente si satisfactia oamenilor care lucrau in ele. Sensul a ceea ce facem este crucial, fie ca punem accent pe cariera sau nu.

Avem nevoie sa ne placa ceea ce facem si sa detinem controlul acelei activitati. „Omul are mereu nevoie de ceva dincolo de el, fie ca e vorba de un sens sau de o alta persoana, scria Viktor Frankl, celebrul psihiatru care a scris enorm si impresionant despre nevoia omeneasca de sens. „Cu cat uita de el, oferindu-se unei cauze sau altei persoane pe care o iubeste, cu atat e mai uman.

 

Munca – azi si maine

Pentru mine, este evident ca Internetul si tot valul acesta urias al revolutiei tehnologice produce mutatii mari la orice nivel al vietii, de la felul cum ne traim relatiile intime („nu mi-a dat SMS, e un ingrat, il parasesc!), la felul cum ne traim viata profesionala. Se spune ca in urmatoarele decade o multime de meserii si specializari vor fi preluate de roboti.

Asta, pentru o mai mare… acuratete! Dar oamenii in puterea varstei sau cei care vor atinge varsta apta de munca, ce vor face daca meseriile, asa cum le stim, vor fi automatizate?

Invatamantul este deocamdata in urma progresului tehnologic si ne invata chestii care in curand vor fi depasite. Statele dezvoltate vorbesc despre automatizarea unor ocupatii precum cele de asistent medical, contabil, asistent clienti, vanzatori in retail, muncitori in industria lemnului si constructii, secretare; chiar si invatatorii si profesorii vor fi, intr-o anumita masura, inlocuiti de programe de training computerizate sau de roboti.

 

Cariera la vremea crizei

Cum spunea cineva, cel mai bun job pe care il poti avea azi, e cel pe care il ai deja. Ce inseamna asta? Ca intr-o vreme in care slujbele se pierd din cauza restructurarilor si reorganizarilor, fericit e acela care are totusi un post cat de cat, acolo.

Linda Barrington, specialista in resurse umane, scria pe CareerCast.com ca nici jumatate din cei intervievati de ea in mai multe tari occidentale nu sunt multumiti de job-ul lor. Miscarea aceasta de dezamagire s-a accentuat dupa inceputul crizei, in 2008. Muncitorii care se angajeaza acum, sunt multumiti adesea sa aiba unde munci, nu isi mai pun problema satisfactiei.

Nici macar nu se mai uita daca li se cere ceva peste puterile lor sau ceva pentru care nu sunt pregatiti. Sunt in crestere si cazurile de burn-out, de stres peste masura, care epuizeaza sanatatea.

Daca e musai sa te angajezi de urgenta, incearca se afli care sunt sarcinile, nivelul de stres la care vei fi supus. Presiunea din ziua de azi pentru a face cat mai multe lucruri, in conditiile in care se comaseaza job-urile, aduce riscuri mari pentru sanatatea angajatilor.

Si daca ai preluat un post nesatisfacator, doar ca sa ai cu ce plati facturile restante, nu te opri din cautarea unuia mai bun. Nu uita: costurile asupra sanatatii pe care le aduce o slujba oribila sunt mari. Prea mari!

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ce loc ocupa cariera in viata ta?
Ce loc ocupa cariera in viata ta?

Suntem la serviciu opt-noua, uneori chiar si zece ore pe zi. Iar ceea ce facem in acest interval, ne defineste. Functia pe care o avem este deja parte din identitatea noastra. Dar ce loc ocupa cariera in viata ta si in sistemul mai larg al valorilor proprii?

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste