Motivele pentru care renunțăm ușor la promisiuni

Iată-ne la câteva luni distanță de angajamentele și acele promisiuni cu care am început noul an. Între timp, a intervenit… viața, iar noi am renunțat la anumite rezoluții. De ce o facem și ce remedii există?

Citește și:

Cum gestionăm sentimentele contradictorii

Telefonul mobil: bune maniere sau cum ne împiedică să avem relații mai bune

Tu cum îți stabilești obiectivele?

De ce să nu recunoaștem, deseori ne stabilim obiective în funcție de ceea ce, logic, pare bun pentru noi. Să ne lăsăm de fumat. Să ne lăsăm de… Vasile, pe care îl iubim prea mult și prea degeaba. Să facem sport, că sedentarismul e nasol.

Dar avem și un plan pentru toate astea? Suntem pregătite de frustrarea cauzată de absența tutunului, de privarea de prăjituri pentru o dietă nobilă, de dorul de Vasile sau de sentimentul că ești un elefant între toate grațiile de la sala de sport? Nu. Nu suntem.

Când ne stabilim un obiectiv, ne proiectăm temporar în starea de bine dată de atingerea lui. Uităm că schimbările sunt anevoioase, că vom avea obstacole, că motivația nu o deținem cu nemiluita și, mai ales, că ne simțim prea confortabil exact așa cum ne-am obișnuit.

Pentru că și dacă ceva nu e bun pentru noi, dacă persistăm, înseamnă că există un beneficiu. Iar acesta poate fi real sau investit cu această calitate.

De exemplu, dacă fumez când sunt stresată, mă relaxez. Nu este adevărat. Ba mai mult, vei perpetua anxietatea și ai reușit să o asociezi cu un obicei dăunător, făcând-o și mai nocivă.

Te vei stresa mereu, iar relaxarea ține de ce ai în minte, nu de țigara din mână. Sau ai fumat o țigară (în cazuri grave, jumătate de pachet) și te-ai simțit brusc zen?

 

Chiar vrei să te schimbi?

Nu este bine să duci o viață sedentară. Știm de la medici, din media și de pe la prieteni. Dar e comod. Iar să mergi la sală e greu și frustrant, deseori.

Mai mult, o fi bine, dar parcă tu te gândești rar la asta și mai des primești îndemnuri de la cei din jur. Deci dorința, în sine, nu este interiorizată. Nu pentru că nu ai vedea beneficiile, dar nu crezi că este ceva absolut necesar.

Dacă dorința de schimbare nu există, degeaba ne facem planuri mărețe. Ne imaginăm capabili, dornici și perseverenți pentru că este ușor să ne imaginăm astfel. Chiar și flatant. Și optimist.

Dar, din nou, drumul anevoios până la realizări ne blochează chiar și inițiativa. Așa că… nu ești o persoană sportivă, nu îți place să mergi singură la sală, nu ai bani luna aceasta și nici timp.

Iată cum am desființat o rezoluție. Care, de altfel, va rămâne pe fundal. Pentru că, nu-i așa, știi doar că ar fi o schimbare în bine.

 

Vise mari cu pași mici

Orice schimbare, știm deja, începe cu primul pas. Iar dacă învățăm să ne împărțim un obiectiv major în obiective mai mici, îl vom aborda diferit.

Întreabă-te ce înseamnă pentru tine schimbarea dorită, dacă o vrei cu adevărat, dar și ce presupune aceasta.

Stabilește pașii pe care îi ai  de făcut și începe prin a te lupta cu primul. Chiar dacă e greu, nu e suficient de motivant, chiar și aici întâlnești piedici și te bate gândul să te răzgândești.

Provoacă-te să faci puțin, să începi cu puțin. Și, chiar dacă e absurd, apreciază-ți reușitele oricât de mici ar fi.

Recompensează-te și planifică ce vei face în continuare. Iar dacă nu funcționează, fii sinceră cu tine și stabilește-ți obiective pe care chiar îți dorești să le atingi.

Gândește-te cum ai procedat când ai obținut ceva ce voiai. Ce a funcționat? Ce ai făcut? Ce simțeai? Pornind de acolo, vei regăsi metodele de a ajunge la aceleași rezultate.

Dar, din nou, ești pregătită pentru asta?

De Iulia Barca

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Motivele pentru care renunțăm ușor la promisiuni
Motivele pentru care renunțăm ușor la promisiuni

Iată-ne la câteva luni distanță de angajamentele și acele promisiuni cu care am început noul an. Între timp, a intervenit… viața, iar noi am renunțat la anumite rezoluții. De ce o facem și ce remedii există?

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste