Ne mai putem intelege?

Scena de viata obisnuita intr-un supermarket bucurestean: coada la casa, lume multa. Coada avanseaza lent.

O doamna de o anumita varsta, vizibil nerabdatoare, o impinge pe clienta de dinainte. Aceasta se intoarce si ii cere sa se opreasca.

Replica nu intarzie: „Du-te naibii!. Scena e reala. Clienta insultata este una dintre doamnele psiholog cu care colaboram de obicei.

Agresivitatea cotidiana nu scuteste pe nimeni, nici macar pe doamnele de o anumita varsta.

Totul se joaca in defensiva, tinere, batrane, barbati, femei. Nu mai stim sa ne vorbim, am pierdut sensul schimbului civilizat.

Fenomenul se generalizeaza parca. Lipsa de civilizatie este o epidemie galopanta, care polueaza cotidianul, care deterioreaza raporturile sociale.

Traim intr-o societate sfasiata, spune psihoterapeutul Charles Rojzman. De la o generatie la urmatoarea, dintr-un mediu in altul, nu mai reusim sa ne intalnim.

Celalalt este un strain, este diabolizat, este responsabil de toate relele care ni se intampla. Nu mai avem numitor comun pentru a ne exprima doleantele.

Asadar, toate explodeaza la un moment dat. Este vorba despre tinerii din orase, despre violenta lor verbala.

Dar acest fenomen depaseste cu mult granitele acestor zone sensibile. Peste tot politistii sunt insultati de soferi enervati, profesorii – de catre elevii care nu mai stiu unde incepe bunul simt.

Un jucator de fotbal pe care il admira toata Romania recurge la gesturi violente pe teren… Presedintele tarii insulta jurnalistii, si exemplele pot merge mai departe.

FIECARE CU VOCABULARUL LUI

Ghetoul celor bogati, al celor de cartier, al celor batrani sau al celor tineri… Pentru ca suntem in grup inchis, mesajul nu circula prea departe.

Intr-o nebunie de claxoane si de injuraturi, sfarsim prin a nu ne mai auzi. Oare vorbim aceeasi limba?

„Chiar daca avem un vocabular comun, nu acordam aceeasi greutate cuvintelor sau aceeasi semnificatie, spune Sylvie Tenenbaum, psiholog.

„De exemplu, sensurile asociate cuvantului «acopermant» sunt diferite pentru diverse culturi. La fel de diferite sunt sensurile pentru «fericire» sau «libertate». Totul depinde de istoria personala.

Dialogul nu se rezuma numai la schimbul de mesaje intre doi interlocutori neutri. „Comunicarea este un risc, spune psihologul Dominique Picard.

Ea este o infruntare deschisa intre doi indivizi „cu povesti diferite. Andrei si Melania formeaza un cuplu de mai bine de patru ani, se inteleg bine.

Pana in ziua in care Melania ii lanseaza pe ton de gluma: „Nu fi prost, draga!. El vede rosu in fata ochilor si pleaca trantind usa.

Mai tarziu reusesc sa-si vorbeasca, si el isi da seama ca s-a trezit parca in fata mamei cu carnetul lui de note in mana.

„Cand comunicam, spune Marc Edmond, psiholog, „este sinele intim cel care intra in joc, stima de sine, imaginea de sine. Cu cat aceasta este mai incarcata, cu atat comunicarea va fi mai dificila. Unii verifica in timpul unei conversatii daca sunt ascultati atent. Si traiesc refuzul ca pe o jignire adusa fiintei lor intregi.
 

Citește continuarea pe pagina următoare: 1 2
Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ne mai putem intelege?
Ne mai putem intelege?

Chiar daca vorbim aceeasi limba, tot nu ne intelegem. Lipsa de civilizatie, agresivitate, derapaje verbale. Comunicarea pare sa nu mai functioneze deloc. Dar de ce se intampla asta?

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste