Profilul utilizatorului care jigneşte şi umileşte online

Avem, cu siguranță, dreptul la propria opinie, dar unii parcă sunt în online doar pentru a vorbi urât. Am întrebat psihologii cum arată profilul utilizatorului care jignește și umilește pe internet. Iată concluziile.

Citește și:

Cum sa ne aparam de agresivitatea verbal

Ce sa nu faci cand ai accese de furie

Mediul online a oferit utilizatorilor posibilitatea de a-şi exprima liber opinia despre diverse subiecte, prin intermediul comentariilor postate la articolele jurnaliştilor, pe reţelele de socializare, pe forumuri sau în diferite grupuri.

Însă, uneori comentariile devin agresive, cu insulte, jigniri şi mesaje de ură împotriva celorlalţi. Există şi persoane care se definesc prin astfel de mesaje. Aceste „personaje' au primit denumirea de „troli' în jargonul mediului online.

Putem distinge câteva dintre motivaţiile şi caracteristicile acestor persoane, încercând să creionăm profilul unui asemenea utilizator.

 

Anonimitatea în mediul online

Printre caracteristicile principale ale mediului online se regăseşte şi anonimitatea. Aceasta provoacă un „efect de dezinhibare', cum îl numeşte profesorul şi psihologul John Suller.

Astfel, din faţa ecranului, unii oameni au impresia că nu comunică într-un spaţiu real cu persoane reale şi nici nu pot şti care sunt intenţiile şi caracteristicile acestora.

Ei cred că acţiunile şi comportamentele lor în acest mediu nu le pot fi atribuite şi nici nu au efecte asupra celorlalţi, că nimeni nu ştie cum arată ei în realitate şi că pot acţiona aşa cum îşi doresc, neexistând vreo instanţă sau cineva care să-şi exercite aici autoritatea.

Profesorul de psihologie socială de la Universitatea de Vest din Londra, James Olson, propune termenul de „dezindividualizare' în mediul online, referindu-se la faptul că unele persoane cred că aici nu pot fi identificate de ceilalţi.

Atunci când o persoană jigneşte sau umileşte o alta în realitate,  aceasta este sancţionată social sau primeşte ca răspuns o reacţie agresivă sau, mai grav, violentă.

De altfel, comportamentul persoanelor este reglat la nivel subconştient pentru a se adapta situaţiei şi celorlalţi.

Dacă în realitate se întâmplă acest lucru, în spaţiul online nu există o consecinţă imediată a comportamentelor sau acţiunilor cuiva, din cauza anonimităţii şi a aspectelor menţionate deja.

 

Trăsături de personalitate

Un studiu coordonat de Erin Buckels de la Universitatea din Manitoba a arătat că un astfel de comportament este asociat cu patru factori de personalitate: machiavelism, narcisism, sadism şi psihopatie.

Cu alte cuvinte, este posibil ca persoanele care jignesc şi umilesc online să dorească să-i manipuleze pe ceilalţi, să fie obsedate de propria persoană şi să dea dovadă de egoism, să le placă să-i vadă pe ceilalţi suferind şi să fie incapabile de a arăta empatie sau de a avea sentimente de remuşcare.

Structura lor de personalitate poate cuprinde una sau mai multe dintre aceste trăsături.

 

Emoţii refulate, stimă de sine scăzută şi mediu agresiv

O persoană care jigneşte şi umileşte participanţii de dialog online, se poate elibera de furie sau frustrări mai uşor decât în realitate, luând în considerare anonimitatea, fiind un mijloc de coping pentru a depăşi traume şi evenimente neplăcute sau emoţii disfuncţionale precum vina, furia, neputinţa etc.,  pe care nu a reuşit să le rezolve.

Mai poate fi şi o mască pentru a ascunde de sine şi de ceilalţi o stimă de sine scăzută.

De asemenea,  psihologul clinician Eva Jajonie consideră că persoana respectivă a avut parte la şcoală, în familie sau la serviciu, de un mediu în care fie era victima jignirilor, fie era martoră la astfel de acţiuni împotriva altora, iar ea nu face altceva decât să imite acest comportament pentru că nu ştie cum să reacţioneze altfel.

 

Lipsa de control al emoţiilor şi al stresului

Este posibil ca persoanele care se angajează în astfel de comportamente să nu-şi poată controla emoţiile şi să fie foarte impulsive.

Prin urmare, în momentul în care se enervează sau sunt iritate de comentariile cuiva, nu-şi pot controla emoţiile şi reacţionează agresiv, jignindu-i şi umilindu-i pe ceilalţi.

Acelaşi răspuns îl pot avea şi persoanele foarte stresate, care găsesc în mediul online un spaţiu unde să se elibereze de stres fără a suporta anumite consecinţe cum se întâmplă în realitate.

 

Modalităţi de reacţie la comentarii jignitoare sau umilitoare

Răspunsurile la asemenea comentarii pot fi variate. În funcţie de personalitatea şi însuşirile fiecăruia, unii comentatori fie răspund cu aceeaşi monedă, se retrag din discuţie, încearcă să-i calmeze pe ceilalţi, sau ignoră astfel de mesaje.

Totuşi, sub umbrela anonimităţii, există şi comentatori care postează mesaje jignitoare şi umilitoare dintr-un angajament sau crez politic, cu intenţia deliberată de a stigmatiza sau de a avea un discurs al urii îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri politice, sexuale, religioase sau etnice.

Dat fiind faptul că spaţiul online este puţin reglementat, una dintre soluţii ar fi să răspundem cu argumente acestor persoane, nu pentru a le schimba lor opinia, ci pentru a oferi o altă perspectivă audienţei, adică celor care citesc comentariile.

 

De Elena-Irina Macovei, psiholog, psihoterapeut

Cabinet individual de psihologie: consiliere psihologică, psihoterapie, relaxare şi hipnoză

Tel.: 0742.556.775

irina_macovei08@yahoo.com

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Profilul utilizatorului care jigneşte şi umileşte online
Profilul utilizatorului care jigneşte şi umileşte online

Avem, cu siguranță, dreptul la propria opinie, dar unii parcă sunt în online doar pentru a vorbi urât. Am întrebat psihologii cum arată profilul utilizatorului care jignește și umilește pe internet. Iată concluziile.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste