Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii

Deseori suferim de frici și fobii aproape absurde cărora ne este imposibil să le găsim sursa. Iată o explicație psihanalitică.

Citește și:

Motive pentru care luăm decizii proaste

7 obiceiuri la care să renunți dacă vrei să îți îmbunătățești stima de sine

Ca o scurtă definiţie, fobiile reprezintă frici imaginare şi/sau iraţionale. În ziua de astăzi se pune foarte mult accent pe modalităţi şi tipare comportamentale evitante pe care le învățăm pentru a face faţă acestor frici, însă, de fiecare dată, ar trebui tratată originea acestora. Ca tratament cauzal, este recomandată psihoterapia psihanalitică sau psihanaliza.

Intens dezbătute şi cunoscute publicului larg prin diferite canale, planşa lor se întinde de la o frică intensă faţă de muştar, la o frică teorizantă faţă de cuvinte lungi.

Fiind o infinitate de astfel de temeri, nu voi dezbate vreo frică în mod special, însă este important de precizat că toate au un lucru în comun: sentimentele intense pe care le provoacă. Este o frică la fel de intensă precum cea pe care o simțim atunci când ne este pusă viața în pericol.

Un moment important pe care copilul îl trăiește cu mare intensitate se intensifică la vârsta de 3 ani și poartă numele de complexul lui Oedip. Aici, el trăiește sentimente de dragoste față de părintele de sex opus și sentimente ostile față de părintele de același sex, în general.

Fiind mult mai mic decât părintele de același sex și percepându-l ca pe o autoritate, copilul se teme de repercusiunile pe care le au atât sentimentele tandre, cât și cele ostile și își va simți viața amenințată.

Dacă până aici drumul este unul cât de cât comun, de aici se ramifică, în funcție de diverși factori, printre care enumerăm: temperamentul, familia, cultura, societatea etc.

Dacă unii copii devin introvertiți și se tem în secret pentru bunăstarea lor, alții pot rezolva sănătos acest conflict.

Printre cei care nu pot rezolva sănătos problema, sunt și cei care aleg o soluție de compromis. Una dintre soluțiile de compromis pentru rezolvarea problemei este cea a fobiei.

Din acest punct de vedere, obiectului fobiei îi este atribuit acel sentiment înfricoșător pe care copilul încearcă să îl evite.

Acest lucru se face prin simbolizare, adică obiectul fobiei reprezintă, dacă este analizat îndeajuns, simbolul a ceea ce percepe copilul ca fiind înfricoșător.

Dacă o persoană se teme foarte tare de mere, el își va putea motiva frica pornind de la faptul că unele mere sunt tari.

De aici, folosind tehnica asocierii libere pe care psihanaliza se bazează, putem ajunge la faptul că merele tari îi amintesc persoanei de un episod în care el împreună cu familia serveau salată de fructe, iar mai departe de un alt episod în care îl privea pe tatăl cum folosea un cuțit pentru a tăia fructele pentru salată.

Văzând acest lucru, copilul a perceput pe atunci părintele său ca fiind foarte periculos și s-a temut de agresivitatea lui.

Privit din ansamblu, pentru această persoană ce suferă de o fobie față de mere, mărul este în mare parte simbolul agresivității tatălui, de care el se temea când era copil.

Este important de știu faptul că odată ce evenimentul înfricoșător a fost readus în minte, se eliberează în același timp și emoția ținută captivă acolo, iar fobia dispare de la sine, însă nu trebuie uitat faptul că pentru ca o astfel de amintire să provoace un simptom, aceasta trebuie să fie inconștientă, adică nu poate fi amintită cu ușurință.

 

De Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist în formare

Tel.: 0761.517.763

www.seeberger.ro

Foto: shutterstock.com

 

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii
Psihanaliză: Cum explicăm apariția de frici și fobii

Deseori suferim de frici și fobii aproape absurde cărora ne este imposibil să le găsim sursa. Iată o explicație psihanalitică.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste