Reveria si avantajele ei

Visarea cu ochii deschisi ne poate relaxa, dar ne poate fi si nefavorabila. In timp ce ne stimuleaza creativitatea, ne poate afecta memoria. Iata cum putem folosi reveria in avantajul nostru.

 

Este in natura noastra

Majoritatea oamenilor trece prin episoade de reverie zilnic. Avem nevoie de ea pentru a ne detasa de context, a ne limpezi mintea sau a ne satisface virtual anumite dorinte.

Este o schimbare in controlul atentiei, o trecere de la focusarea pe stimulii exteriori la totala concentrare pe lumea interioara.

In timp ce psihologii au fost preocupati de studierea atat a modului in care mintea se adapteaza experientelor cat si a structurilor acesteia, neurostiintele au venit sa combine aceste perspective.

Experimente ce presupuneau scanarea creierului in timp ce participantii indeplineau diferite sarcini ce le solicitau memoria si atentia, au descris baza neuronala a reveriei.

Mai exact, anumite zone ale creierului deveneau mai active atunci cand participantii se aflau intre sarcinile de efectuat. De indata ce reveneau la actiunile solicitate, zonele respective se inactivau.

Este vorba despre o retea care cuprinde cortexul frontal, sistemul limbic si alte zone implicate in experienta senzoriala. Odata activata aceasta retea, ea isi genereaza propria stimulare, in absenta unui stimul extern. Pe scurt, este zona imaginatiei si a visarii, a mintii lasate libere.

 

La ce ajuta reveria?

In primul rand, rolul acesteia este acela de a ne permite sa ne exploram experientele personale.

Facem apel la aceasta retea atunci cand ne amintim intamplari trecute, ne imaginam un viitor sau chiar cand vrem sa intelegem cum gandesc altii. Mai mult, ne ajuta in luarea de decizii morale.

Evident, exista si rolul de relaxare, actionand precum un spectacol privat la care facem apel atunci cand simtim nevoia sa ne detasam de ceea ce este in jurul nostru.

Cu toate acestea, reveria a fost asociata intr-un numar de studii cu singuratatea si lipsa sprijinului. Respectiv, barbatii care au mentionat mai multe episoade de reverie zilnic, au obtinut scoruri scazute in privinta satisfactiei personale.

De asemenea, femeile care viseaza cu ochii deschisi fie la relatii incheiate sau la unele imaginare si la personaje fictive sunt mai singure, au mai putin spijin social si un nivel al satisfactiei mai scazut.

Cei care in reverii isi intalnesc familia si prietenii s-au incadrat intr-un grad ridicat de satisfactie a vietii in general.

 

Cum o putem folosi in avantajul nostru

Conform studiilor, reveria iti poate da o stare de buna dispozitie atunci cand are legatura cu oamenii reali din viata ta. Evita fanteziile recurente legate de personaje ireale. Totodata, este indicat sa nu ne lasam prada reveriei atunci cand ni se solicita atentia.

Chiar si in cadrul unei intalniri in care interlocutorul ti se pare plictisitor, poti constata ca te-ai detasat atat de mult incat nu mai stii despre ce se vorbeste. In astfel de situatii, este mai util un efort de prezenta „aici si acum'.

Mai mult, reveria are impact si asupra memoriei. In functie de tema reveriei, aceasta poate lucra in avantajul sau dezavantajul memoriei. Prin urmare, daca tot vrei sa iti lasi mintea sa calatoreasca libera, alege teme apropiate de activitatea pe care o desfasori.

Cu cat te detasezi mai mult de actiunea in care esti implicata, cu atat memoria ta va functiona mai slab.

Reveria este un instrument al creativitatii, motiv pentru care trebuie incurajata. Totusi, ea poate fi controlata astfel incat sa lucreze in avantajul nostru.

Este bine sa o blocam daca incercam sa memoram ceva sau suntem intr-o situatie ce ne solicita atentia. In egala masura, daca tema reveriei nu ne face mai fericite, o putem schimba.

 

Foto: 123rf.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Reveria si avantajele ei
Reveria si avantajele ei

Visarea cu ochii deschisi ne poate relaxa, dar ne poate fi si nefavorabila. In timp ce ne stimuleaza creativitatea, ne poate afecta memoria. Iata cum putem folosi reveria in avantajul nostru.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste