De ce repeti mereu aceleasi greseli

Urmezi constant acelasi scenariu, dar te astepti ca lucrurile sa se intample altfel? Afla cum sa-ti accepti propriile greseli si sa inveti din ele.

 

Se spune ca cel mai bun prezicator al viitorului este trecutul. Oare de ce? Realitatea noastra interioara s-a format in urma a mii de gesturi si intamplari, fara ca noi sa stim cand exact si in ce fel anume, fara a avea un minim de control.

Adulti fiind, vedem, interpretam, ne comportam si interactionam in functie de aceasta realitate interioara. Modul nostru de manifestare in orice tip de relatie isi are originea in copilarie, in experientele noastre cele mai timpurii.

Legatura cu mama este cea mai de durata relatie, prototipul tuturor celorlalte relatii pe care le dezvoltam pe parcursul intregii vieti. Experientele din copilarie ne modeleaza nu numai comportamentul, ci si credintele, asteptarile.

Da, ne nastem cu un set de predispozitii native de a ne lega de persoanele din jurul nostru, prima dintre ele fiind mama, cea de la care invatam sa simtim, sa ne emotionam, sa reactionam, fie prin frica, furie sau bucurie.

Simtim emotiile si invatam nativ, instinctual, comportamentele asociate acestora. Limbajul nonverbal sta la baza acestei prime relatii si de aceea el va determina felul in care ne vom raporta la ceilalti, modul in care emitem semnale de atractie sau respingere.

Confuzia, teama, separarea traite in relatia cu mama ne vor transforma in adulti maturi sau imaturi, care pot sau nu pot sa-si inteleaga propriile sentimente, care empatizeaza sau nu cu ceilalti, care pot sau nu sa se deschida in fata altora, care vor dezvolta relatii de dependenta sau dimpotriva, de independenta fata de ceilalti, conducandu-ne catre o expandare de sine sau invers, catre limitarea abilitatilor de a construi si mentine relatii sanatoase.

 

Repetitia unei greseli

Aceste tipare raman active intreaga viata, dar de ce au ele atata putere asupra noastra? De ce repetam acelasi lucruri? De ce ne punem in aceleasi situatii paguboase sufleteste pentru noi, de ce facem iarasi si iarasi aceleasi greseli?

Ei bine, acest mecanism se numeste compulsie la repetitie. In termeni populari poate fi descris ca  repetitia, mama invataturii'. Daca ne-am intreba de ce repetam, am raspunde 'pentru ca in orice repetitie exista incercarea de a trage o invatatura, de a intelege ceva din ceva'.

Repetitia reprezinta practic un obicei de a ne comporta intr-un anume fel, la care nu putem renunta. Este un proces de origine inconstienta prin care ne plasam activ in situatii neplacute, repetand experiente vechi, desigur fara a ne aminti prototipul lor sau ce le-a generat, ba dimpotriva, de cele mai multe ori avem impresia foarte puternica ca este vorba despre ceva deplin motivat.

Comportamentele noastre sunt dictate de ceea ce ne-a impresionat in copilarie si purtam in noi ca adulti.

Situatiile in care se gaseste un om in diferite etape ale vietii pot parea destul de diferite, insa daca ne uitam mai atent, aceasta repetitie inevitabila este deformata in multiplele situatii de viata, deformarile avand rolul de o deghiza si perpetua greseala.

 

Capcana inconstientului

Ce e neplacut pentru viata constienta, poate fi placut pentru viata inconstienta, a carei dinamica este data exact de aceasta tendinta de a repeta, niciodata de a creste si de a ne dezvolta. Inconstientul face ceea ce stie el mai bine.

Pe acest paradox greu de inteles, dat de cuplul placere-neplacere' se structureaza intregul nostru mecanism de functionare psihica, comportamentele noastre. Mostenirea familiala, cea psihica, evident nu se risipeste atat de usor.

Trebuie sa stim ca a repeta' este legea inconstientului, doar facand inconstientul constient vom sti sa gestionam si sa prevenim propriile noastre tendinte de a ne pune in aceeasi situatie.

Doar constientizand acest ciclu de actiuni vom putea rupe cercul, si ne putem intoarce in copilarie pentru a repara ce e necesar. Sa ne ridicam deasupra zonei de confort face parte din experienta si devenirea umana.

In definitiv poate fi mai usor, mai confortabil, sa suferim din inertie, sa ne ascundem la adapostul iluziei ca suntem victimele unui complot karmic, decat sa incepem o lupta cu noi insine, pe toate fronturile, sa ne punem in discutie impotriva tuturor acestor tipare ale mintii, inertiilor si altor voluptati desprinse din suferinte, indoieli, alienari, greseli. Tu ce alegi?

 

De Mirela Antonache Gheorghita, psihoterapeut, 0744 566 808, cabinet@psihologmirelagheorghita.ro

 

Citeste si:

Ai o noua relatie? Ce greseli sa eviti

Cum remediem un comportament autodistructiv

 

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
De ce repeti mereu aceleasi greseli
De ce repeti mereu aceleasi greseli

Urmezi constant acelasi scenariu, dar te astepti ca lucrurile sa se intample altfel? Afla cum sa-ti accepti propriile greseli si sa inveti din ele.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste