Vrei să schimbi un obicei nesănătos? Soluția nu este să renunți la el…

Fiecare dintre noi poate numi cel puțin un obicei nesănătos la care vrea să renunțe. Dar nu e simplu, nu? Asta și pentru că am abordat greșit schimbarea. Iată o perspectivă nouă.

Citește și:

Alimente și activități bune pentu creier

Rezistenta la schimbare: cauze si solutii

S-au scris atât de multe pe tema obiceiurilor nesănătoase pe care trebuie să le schimbăm. Dar asta nu înseamnă că ne facilitează prea mult schimbarea dorită. În plus, mai există și întrebarea: dorită de cine? Vorba aceea, cât de nesănătos este un obicei dacă mie îmi place?

Cu toții avem câteva obiceiuri care ne-au intrat în rutină. Dacă facem o acțiune repetitivă, în cele din urmă creierul nostru preia controlul și o vom face în mod automat, ca să mai scutim din energia investită.

Unele obiceiuri nu sunt atât de rele, precum spălatul pe dinți (fiecare are o zonă din care începe periajul și de fiecare dată se perie la fel) sau dușul (și voi începeți prin a spăla tot brațul stâng întâi?). Dar sunt și obiceiuri dăunătoare: cafeaua băută în exces (cel puțin așa am auzit), dependența de dulciuri (deja ne e poftă de niște ciocolată) sau fumatul.

Chiar și asocierea cu cuvântul „nesănătos' este greșită, pentru că induce din start un sentiment de vină. Ne simțim rușinați pentru un anumit obicei. Și știm deja cum reacționăm la vină și rușine.

Să nu uităm că ceea ce avem de făcut este să întrerupem o acțiune automată (preluată deja de creierul nostru pentru a ne scuti să mai pierdem energie) și să o înlocuim cu o nouăt acțiune. Sau o simplă renunțare atunci când vrem să ne comportăm ca de obicei. Nu e simplu, nu?

Creierul ne salvează energia, iar noi încercăm să îl convingem să depună eforturi și să consume energie ca să facem altceva. Pe termen lung e o adevărată luptă. Mai mult, dincolo de un sentiment trecător de satisfacție ne simțim mai epuizați și nu vedem beneficiile imediat. Ca să nu mai vorbim de frustrarea de a nu mai face ceva ce… ne venea natural.

Poate e momentul să nu ne mai gândim la obiceiuri ca fiind bune sau rele ci utile sau consumatoare. Așa că poți decide singură dacă un obicei te ajută sau din contră, epuizează resurse. Totodată, o astfel de abordare este foarte personală. Dacă ceva mie mie se pare util, ție îți poate părea un consum nenecesar și invers.

Dacă vei lua însă această decizie, reperul ești tu însăți, pentru că tu definești de ce ai nevoie pe viitor. Iar dacă simți vină sau rușine măcar sunt stări transmise de către tine și nu din exterior, din partea celor care te judecă sau evaluează după un anumit obicei. Ajungi, așadar, să preiei controlul. Și exact de asta ai nevoie. De control.

Iar ca lucrurile să decurgă mai simplu, nu te gândi să renunți complet la un obicei ci să în înlocuiești cu un altul. Găsește ceva ce poate înlocui comportamentul pe care vrei să îl schimbi pentru că ai decis că nu îți este benefic sau util.

Spre exemplu, consumi snack-uri în timp ce te uiți la un film pe canapea? Încearcă să reziști acestei tentații. Pune-ți un pahar cu apă minerală cu gheață sau un ceai cu o felie de lămâie. Da, ține cont de prezentare pentru că uneori lucrurile ni se pare mult mai apetisante atunci când arată șic. Este un exemplu relativ simplu, dar și acesta necesită energie și timp pentru a deveni un obicei și a-l înlocui pe cel precedent.

Durează până când vei reuși să dezvolți un nou obicei. Chiar și când ai parte de mici eșecuri, reveniri, întreruperi, ai nevoie cam de acceași durată de timp care, în medie, este de 66 de zile pentru ca un nou obicei să devină automat.

Deci frustrarea ta va dura ceva timp. Știi cum devii dependentă de un serial care inițial ți se pare lung și că îți va consuma timp, pentru ca apoi să regreți că se apropie de final? Cu schimbarea obiceiurilor nu va fi la fel de plăcut…

Dar ca încurajare, află că dacă pe parcurs, uneori te abați de la noul comportament pe care ți l-ai propus, revenind la cel anterior, acest lucru nu afectează formarea noului obicei. Nici nu-i lungește durata. Nu trebuie decât să revii voit la comportamentul dezirabil.

Nici greșelile nu vor fi singulare pentru că organismul tău în fiecare zi se trezește cu memoria lucrurilor deja învățate. Dar, cu răbdare și perseverență, vei ajunge și la schimbarea dorită.

Așadar, nu mai vorbi despre renunțarea la un obicei nesănătos ci la substituirea lui cu unul dezirabil.

Foto: 123rf.com

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Vrei să schimbi un obicei nesănătos? Soluția nu este să renunți la el...
Vrei să schimbi un obicei nesănătos? Soluția nu este să renunți la el…

Fiecare dintre noi poate numi cel puțin un obicei nesănătos la care vrea să renunțe. Dar nu e simplu, nu? Asta și pentru că am abordat greșit schimbarea. Iată o perspectivă nouă.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste