Rețetă pentru fericire dovedită științific!

Ce ne aduce cu adevărat fericirea? Următoarele trăsături pe care e obligatoriu să le dezvolți! Nu glumim, este dovedit științific.

Wellbeing se referă la starea de bine – fizic, mental și material. Psihologii s-au concentrat pe cel mental, deși ramuri precum psihoimunologia și psihosomatica au studiat și legătura dintre starea mentală și starea fizică a organismului.

În ultimii zece ani, psihologii s-au concentrat pe trăsăturile de caracter sau personalitate care asigură omului starea de wellbeing. Deci există un fel de a fi, care, indiferent de ce ne oferă viața, ne face să ne simțim bine.

În anii trecuți, unul dintre aceste ingrediente miraculoase ale personalității s-a dovedit a fi deschiderea spre experiențe, spre nou. Oamenii care obișnuiesc să fie mai exploratori, mai dispuși să experimenteze și să învețe lucruri noi, s-a dovedit că stau mai bine cu wellbeing-ul.

Un studiu efectuat în Statele Unite pe mai mult de 500 de persoane, a confirmat datele anterioare și a adăugat unele în plus.

Citește și:

Cum ne creștem gradul de fericire

5 pași pentru un plus de fericire

Mai întâi (și aici lucrurile stau, probabil, cel mai surprinzător) a reieșit că, dintre toate trăsăturile de caracter, cel mai puțin duc la wellbeing prudența, gândirea critică, disciplina și modestia! Toate patru sunt foarte apreciate în cultura noastră și – lucru important – toate sunt cultivate în școală.

Nu putem spune că ele nu sunt foarte importante în viață. Practic, știința și multe alte meserii se bazează pe ele. Doar că ele nu ne fac fericiți. Și atunci, care trăsături ne apropie de fericire?

Mulțumirea/satisfacția și plăcerea de a învăța (un alt fel de a numi deschiderea față de nou). Cele două s-au dovedit cei mai buni predictori ai wellbeing. Pe locurile următoare din clasament sunt relațiile sociale pozitive, umorul și onestitatea.

Relațiile sociale au mai fost și în trecut asociate cu starea de bine, atât psihic cât și fizic, deci nimic nou. Umorul – se spune și în popor – te ajută să treci peste greutățile vieții iar onestitatea te ferește de probleme și îți asigură și relații bune cu ceilalți. Haideți să vorbim puțin despre primele două.

Mulțumirea/satisfacția se referă la a fi conștient de lucrurile bune care ți s-au întâmplat și de a te gândi deseori cu recunoștință la asta. Iar plăcerea de a învăța se referă la a dobândi, mereu și sistematic, noi abilități și cunoștințe (fie autodidact, fie într-un cadru organizat), a fi curios și a-ți folosi curiozitatea pentru a te dezvolta personal.

Dacă voiați o rețetă pentru fericire, iată una probată științific. Și foarte ușor de aplicat. Nu trebuie să recurgeți la tehnici asiatice de relaxare și meditație, nu trebuie să plecați în Tibet și nici să țineți cure cu tot felul de ceaiuri sau mâncăruri ciudate. Nici măcar să faceți sex foarte des.

Nu trebuie să fiți frumoși și nici să aveți mulți bani. Investiți în voi, în relațiile pe care le aveți și gândiți-vă cât mai des la lucrurile bune care vi s-au întâmplat în viață.

De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: 123rf.com

 

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Rețetă pentru fericire dovedită științific!
Rețetă pentru fericire dovedită științific!

Ce ne aduce cu adevărat fericirea? Următoarele trăsături pe care e obligatoriu să le dezvolți! Nu glumim, este dovedit științific.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste