Cum știi că dai dovadă de creativitate
În ziua de azi, e plin de oferte de cărți sau de cursuri care te ajută să îți dezvolți creativitatea. Toți îți promit că, într-o zi sau două, te învață niște trucuri magice prin care vei concura cu Einstein sau Dali. Cursurile sunt, de regulă, foarte funny, pline de jocuri și concursuri. Doar că ele sunt o colecție de instrumente de testare a creativității, NU de dezvoltare a ei.
Nu există studii care să dovedească modificări în creativitate ca urmare a unui curs sau a unei cărți. Mai mult, toate studiile arată cum creativitatea este ceva special, care ține de modul în care este construit omul respectiv.
Nu se învață precum mersul pe bicicletă. Demult, s-a ajuns la concluzia că oamenii creativi sunt remarcabili în a se adapta la orice situație și de a veni cu soluții originale pentru a ajunge la rezultate.
De aceea, companiile găsesc necesar să își formeze personalul în a fi cât mai creativ. Doar că un om care este un bun executant, un om la locul lui, stimat de colegi, nu poate fi, în același timp, un creativ.
Citește și:
Creativii nu sunt niște oameni rezonabili, la locul lor. Ce este cel mai interesant, este că ei par să posede tendințe de a gândi și acționa care, la cei mai mulți dintre oameni, nu se regăsesc combinate, ci doar separat.
Astfel, ei sunt oamenii extremelor contradictorii, ceea ce face ca fiecare dintre ei să fie nu un individ, ci mai degrabă o colecție de indivizi.
Ei par să posede o minte foarte dezordonată, în care se amestecă emoții, idei și trăsături de personalitate opuse, dar care concură la a da naștere la lucruri originale și semnificative.
Într-o cartea lor, doi psihologi – Scott Barry Kaufman și Carolyn Gregoire – prezintă o sinteză a studiilor privind personalitatea creativă.
Ei ajung la concluzia că acești oameni pot fi caracterizați în opt moduri, fiecare mod reprezentând o pereche de calități antagonice.
Astfel, pe de o parte, sunt niște fini observatori ai firii umane, dar în același timp se pot distanța de oamenii din jur, lăsându-și mintea să zburde și să imagineze lumi posibile.
Legat de aceasta, vine și următoarea diadă, și anume combinația de detașare de mediul din jur, concentrare intensă solitară pe o temă de interes, în alternanță cu momente de angajament cu pasiune entuziastă și o motivație contagioasă pentru cei din jur.
De altfel, o caracteristică a tuturor geniilor este curajul și determinarea de a persevera, în ciuda obstacolelor.
Ei, de altfel, deși sunt expuși frecvent la dezamăgiri și traume, găsesc resurse de a învăța din asemenea momente și de a le folosi pentru a fi mai bine adaptați în viitor.
Totuși, nu se sfiesc să afișeze o anumită vulnerabilitate și sensibilitate. Sunt deschiși la noi experiențe, emoții, senzații și idei, dar devin deseori copleșiți de avalanșa de stimuli la care se expun.
Sunt nonconformiști și rebeli, militând pentru noi și noi revoluții, dar în același timp se dovedesc experți în domeniul lor, respectând munca depusă de alții la temelia acelui domeniu.
Își ascultă intuiția, dar nu o lasă să le influențeze complet deciziile, putând da dovadă și de o logică rece.
Se comportă copilăros, sunt ludici și au un comportament scandalos pentru unii, luând în derâdere absurdul vieții, dar pot fi și extrem de serioși când e vorba despre problemele care contează pentru ei.
În general, ei tind să aibă o minte jucăușă, care îi ajută în situații dificile să facă față realității, învățând pe sistemul încercare și eroare.
Cei care se regăsesc în ghiveciul ăsta, sunt creativi. Iar cei care trebuie să trăiască lângă ei, trebuie să meargă la cursuri.
De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro
Foto: 123rf.com
