Despre decizii
Stiati ca… exista o „stiinta a deciziei“? Nu stiati, pun pariu! Asta, pentru ca cercetarea in domeniu este una inceputa destul de recent si nu au apucat sa apara prea multe concluzii in presa.
Dar, daca stai sa te gandesti, e o stiinta de cea mai mare importanta. Pentru ca noi, toti, luam decizii, oricand in viata. Unele mai bune decat altele. Dar daca am invata aceasta stiinta pentru a lua cele mai bune decizii, nu ar fi grozav?
Sa ma marit, sa nu ma marit? Sa fac un copil sau nu? Sa ma operez (cu riscuri mari) sau nu (dar sa am pe viitor o calitate a vietii mai slaba)? Sa ma despart de X sau nu? Ce actiuni sa cumpar? Cand sa vand aceste actiuni? E bine sau e rau sa-mi dau copilul la scoala asta foarte scumpa, despre care aud pareri impartite?
Tot atatea decizii pe care le facem cumva… mindless. Foarte adesea, instinctiv. Fara calcule multe, fara sa punem pe hartie pro si contra deciziei A sau B. Fara sa ne intrebam vreodata daca am luat decizia buna (decat, poate, atunci cand ajungem sa regretam urmarile).
Deciziile se pot imbunatati prin anumite exercitii si tehnici de gandire care ne largesc campul, ne largesc perceptia asupra unei probleme sau ne feresc de hotararile pe fond emotional (cate astfel de decizii impulsive nu ati vazut?! Cu consecinte dezastruoase! De la demisii pe loc, la palme aplicate si rupturi de prietenii etc.).
Emotiile nu sunt cei mai buni sfetnici in materie de calcul lucid al consecintelor, dimpotriva, ele tulbura gandirea rationala.
La fel cum sugeram intr-un editorial anterior, ca ar trebui introduse lectii de management al conflictului sau de comunicare asertiva inca de la clasa a patra, as propune si integrarea de astfel de exercitii de optimizare a deciziilor in programa scolara.
Poate ca, invatandu-i pe copii sa amane o decizie care li se pare buna pe moment, sa-si recadreze perceptia si sa puna altfel problema, vom avea peste ani adulti mai adaptati, mai fericiti, cu mai putine regrete.
Sa ne amintim ca avem creierele care i-au ajutat pe stramosii nostri sa se adapteze in savana si sa cucereasca noi teritorii.
Dar aceleasi creiere nu prea fac fata cu brio provocarilor complexei lumi financiare sau politice de azi si iau decizii slabe. Solutia?
Sa-i invatam pe copii ceea ce trebuie. Nu cred ca trebuie sa stie despre personajele fictive Adam si Eva, ci despre logica, despre incadrarea prea ingusta a unei probleme, despre confirmation bias si alte capcane intinse de propria gandire omeneasca, niste capcane care ii conduc la decizii slabe in scoala, mariaj, calcule legate de bani etc.
Asta ii va ajuta mai mult in viata decat povestea lui Adam.
Ma puteti urmari si pe www.iulialexa.com
Foto: shutterstock.com
