Tu cum stai cu sănătatea mintală?
10 octombrie 2017 este Ziua Mondială a Sănătății Mintale. E o zi stabilită de OMS pentru a ne aminti că avem un creier minunat și fragil, de care trebuie să avem grijă. Anul acesta, tema este sănătatea mintală la locul de muncă. Pentru că la serviciu poți fi un om împlinit, sau o poți lua razna.
Citește și:
Simona Halep e numărul 1 mondial. Câte ceva despre psihologia performanței
Ce e prostia? Câteva idei despre oamenii iraționali
La început A. a dorit să demonstreze că e capabilă, că știe meserie. Se angajase pe un post de analist financiar și muncea 8-9 ore pe zi. Îi plăcea ce făcea. Problema era șefa ei, o tipă anxioasă, pentru care nimic nu era destul de bine. Curând, relația dintre ele a început să se degradeze și mai mult, A. venea la serviciu prima și pleca ultima, verifica orice cifră pentru a evita să apară noi conflicte cu șefa ei.
Din păcate, venea dintr-o familie care o dresase să fie hipercorectă, mama ei o certa dacă avea o cută pe uniforma școlară, îi spunea că e neglijentă, o pedepsea să curețe toată casa. A. a ajuns, la rândul, ei să fie o anxioasă workaholică.
Peste asta s-a grefat relația cu șefa aceasta abuzivă și, peste un an, A. a dezvoltat anxietate generalizată. Nu mai dormea, avea în cap cele mai negre scenarii, slăbise. A ajuns la pshiatru, care i-a recomandat odihnă, tratament și terapie.
Oamenii și agresiunile zilnice
Locul de muncă te poate îmbolnăvi. Un șef abuziv, care te exploatează, nu te laudă niciodată dar te critică permanent, colegi care te bârfesc pe la colțuri (mobbing), care nu te ajută, care se ridică de la masă atunci când te așezi lângă ei în pauza de prânz, toate astea au un impact emoțional major.
Dar nu e doar asta. Depresia este considerată a fi deja prima cauză de invaliditate în muncă. Depresia poate fi vindecabilă. Sau nu. Cunosc persoane care, dacă nu își iau medicamentele, cad iar în cea mai neagră genune, și de acolo nu îi scoate nimeni și nimic.
Ei sunt depresivii cu boala persistentă, cu care e greu de interacționat… Pentru că ție ți se pare că e atât de puțin de făcut pentru a te bucura de o zi de toamnă, iar ei nu vor să iasă din casă. Dar nu vor pentru că nu pot, depresia fiind o stare de lipsă acută de energie, o stare de abulie și confuzie.
La toate acestea se adaugă anhedonia, absența plăcerii pentru lucrurile care anterior erau plăcute. Adică tipa aia cu care ieșeai la cafea pe hol, și era așa de plăcută bârfa de 10 minute alături de ea, acum stă ca o plăcintă în fața calculatorului și nu mai vrea să te vadă.
Știm extrem de puțin despre depresivii de lângă noi. Cel mai adesea, ni se pare că „nu au voință“. Depresivii pot fi agresivi, enervanți, îți solicită la maxim răbdarea.
Depresivii pot fi, la fel de bine, niște workoholici obsedați, care uită de ei înșiși și de suferințele lor muncind. Poate că e este valorizată capacitatea de muncă, dar ei se simt goi pe dinăuntru, fără sens, fără bucuria de a trăi.
O bună parte din viața de adult o petrecem muncind. Felul cum e locul de muncă e crucial în sănătatea noastră psihică. Un mediu negativ, plin de factori stresori, e catastrofic pentru cineva cu fragilități emoționale.
Un mediu nociv împiedică randamentul în muncă, productivitatea. Depresia și anxietatea sunt cele mai comune probleme psihice care au impact asupra muncii. Mai mult de 300 de milioane suferă, la nivel mondial, de așa ceva. Numărul e în creștere.
Riscurile pentru a dezvolta depresie și anxietate sunt managementul slab, lipsa de claritate a sarcinilor (oamenii nu știu ce se ateaptă de la ei), sprijin scăzut sau inexistent pentru ceea ce fac, munca peste puteri și peste program, lipsa de comunicare la diverse niveluri ale organizației.
Toate astea trebuie conștientizate, analizate, ca să putem face ceva pentru oameni. Multe companii spun că oamenii sunt cel mai de preț bun al lor, dar nu se comportă ca atare.
Politici serioase de protecție a celor vulnerabili, de aplanare a conflictelor interpersonale, de echilibrare a sarcinilor și a timpului petrecut la serviciu și acasă, de hărțuire sexuală (o chestie foarte comună în România, dar de care nu vorbește nimeni, pentru că prea puține femei fac plângere) toate astea și multe altele trebuie discutate deschis, alături de angajați, implementând soluții de la ei.
Oamenii au nevoie să simtă că dețin controlul, pentru a nu pica în depresie. Dacă le iei controlul, nu-i lași să creeze, îi supraveghezi peste tot, îi muncești ca pe caii de povară, atunci oamenii încep să dezvolte probleme psihice. Iar problemele psihice se corelează cu randament mai scăzut, mai multe zile de concediu medical, și, în general, cu rezultate economice mai slabe.
Așadar, să devenim conștienți de felul cum e atmosfera de la birou și să corectăm ce putem. Dacă nu putem, e bine să ne căutăm altceva de lucru. Pentru că, repet, la muncă poți deveni un om împlinit, sau o poți lua razna.
Foto: 123rf.com
