Am avut o previziune care m-a speriat

Nu cred în abilitatea cuiva de a vedea viitorul. Nu sunt ușor impresionabilă și nici manipulabilă. Și totuși, eu însămi am avut o previziune care m-a speriat.

Citește și:

Tata este un infidel, iar eu mi-am ales bărbați care m-au înșelat…

Am un amant virtual. N-o fi bine, dar nu renunț la el

S-a întâmplat în urmă cu câțiva ani, când traversam o perioadă foarte dificilă. Descoperisem că iubitul meu era infidel și mai avea o relație în paralel. Ne despărțisem.

Eram copleșită de faptul că părea un om în care pot avea (și chiar aveam) încredere, încă îl iubeam și totuși, nu doar mă dezamăgise cumplit ci mă șocase.

Nu e simplu să afli așa ceva despre omul cu care ai o relație de doi ani, cu care locuiești în aceeași casă.

Am intrat în depresie, credeam că eu sunt de vină, nu reușeam nici să înțeleg, nici să îmi explic. Și pentru ca totul să fie și mai dificil, după două luni, firma pentru care lucram a făcut restructurări și mi-am pierdut și locul de muncă.

Întrucât locuiam în chirie, eram dependentă de un loc de muncă, iar evenimentul m-a afectat și mai mult pe fondul despărțirii recente.

Fostul iubit încerca să ia legătura cu mine, dar nu mai comunicam cu el deloc. Știam că oricât mă doare, singura mea soluție de a ieși din această stare este să mă rup de el complet și să încerc să o iau de la capăt.

Chiar și așa, pierderea jobului m-a destabilizat și mai mult. Sunt un om activ, îmi place să lucrez, mare parte din identitatea mea este cea profesională. Poate și pentru faptul că realizările pe care le avem în muncă sunt cam singurele care depind exclusiv de noi.

Într-o relație sunt mereu doi responsabili, indiferent de natura ei. La muncă însă, eram eu însămi și… credeam că știu cine sunt.

Chiar dacă aveam o stare groaznică am început să îmi caut un alt loc de muncă. Timp de trei săptămâni am avut numai interviuri nefavorabile și aveam impresia că nu voi găsi nimic…

În tot acest timp, însă, în mintea mea se repeta același scenariu: îmi imaginam că sunt pe holurile unei clădiri de birouri, fostul meu iubit iese dintr-un birou și îmi spune – am vorbit cu un prieten care are nevoie de oameni și te va angaja.

În fiecare zi aveam acest scenariu în cap și nu înțelegeam cum am combinat două situații nefericite în acest rezultat.

După o săptămână am primit un telefon. Era directorul unei firme care mă suna să îmi spună că își caută un om cu specializarea mea și că i-am fost recomandată de fostul meu iubit.

Am vorbit cu el la telefon, am stabilit o întâlnire, iar după ce am închis am început să plâng și m-am speriat cumplit. Nu îmi dau seama cum am știut, cum am anticipat, cum am avut această previziune. Nu discutasem cu iubitul meu, de la mine nu știa că am rămas fără job și, cu siguranță, nu i-aș fi cerut ajutorul.

Chiar și așa, aflase, și… poate și-a spălat păcatele, sau ce-o fi fost în mintea lui. Cert este că mi-am dori din tot sufletul să nu mai experimentez astfel de „previziuni”, iar de atunci nici nu s-a mai întâmplat.

Nu știu dacă se datora stării mele emoționale și nici pe fondul cărei trăiri am avut această imagine în minte… În schimb, mi-am găsit un loc de muncă și, treptat, am reușit să ies din starea care mă copleșea.

Foto: shutterstock.com