De câteva zile plâng continuu, de bucurie, mândrie, admirație. Protestele ne-au spălat imaginea ca țară și au arătat cât suntem de uniți!#rezist
De câte ori nu ai auzit sau nu ai zis și tu: „păcat de țara asta că e frumoasă, dar e locuită“?! Protestele, ce se întâmplă în România în aceste zile sparge fiecare etichetă negativă pe care ne-am construit-o singuri.
Mulți dintre noi am călătorit în străinătate, în vacanțe sau în interes de serviciu, și de fiecare dată ne întorceam acasă cu invidie și părere de rău, de ce domnule la noi nu poate fi așa? Sau când întâlneam străini trebuia să le explicăm unde e România pe hartă și ce e cu poporul asta.
Am urmărit live-uri din piață făcute de diverse publicații străine, filmulețe, articole scrise de ei despre ce se întâmplă în România acum, cu faptele prezentate corect, și vă jur că m-am umflat de plâns.
Oameni din toate colțurile lumii lăsau comment-uri de susținere și solidaritate, și nu români stabiliți acolo, ci italieni, canadieni, americani, britanici, chinezi, turci, australieni, indieni, pakistanezi etc care ne spuneau să nu renunțăm, că ne admiră, că suntem un exemplu demn de respect.
M-a luat tremuratul, la propriu, când am citit că bulgarii și moldovenii vor să iasă în stradă să protesteze și ei în semn de solidaritate cu românii.
Tare mi-aș dori să se întâmple și aștept cu drag să mă las din nou copleșită de emoții și să mă înec de plâns. E ok, am stoc de șervețele și la o adică trec la hârtia igienică, nu e problemă.
Citește și:
Indiferent cât de dificilă devine viața, în anumite momente, #rezist
De ce sa votez? Pentru ca votul face bine la sanatatea psihica
Nu eram foarte mică pe vremea lui Ceaușescu așa că îmi amintesc perfect atmosfera încordată, lipsurile, frigul, teama de a nu deschide gura, bananele verzi puse pe ziare și lăsate la copt pe cel mai înalt dulap din bucătărie, cu toate ochiurile aragazului aprinse, bocancul care ne apăsa pe gât.
Și Revoluția din 89. Părinții mei au mers la Revoluție alături de colegi de serviciu. O dată m-au luat și pe mine. Nu înțelegeam foarte bine ce se întâmplă, dar știam că e ceva important, că Ceaușescu trebuie să dispară.
Poate că fiind copil m-am conectat mai bine la mase. Îmi amintesc perfect disperarea oamenilor, frica ce totuși nu îi mai dobora, pericolul, mirosul și gustul metalic de… moarte.
Pe bunica mea distrusă de îngrijorare că nu mai veneam acasă, și la scurt timp după ce am plecat din piață începuse să se tragă. Iar ea nu știa dacă suntem în continuare acolo. Ceilalți bunici care locuiau în centru și auzeau din casă focurile de armă. Case câteva străzi mai încolo care aveau urme de gloanțe.
Îmi amintesc perfect cimitirul Eroii Revoluției, cu morminte abia săpate, un amalgam de noroi și durere sfâșietoare, oameni veniți cu coroane și flori în semn de respect, familii care își plângeau răvășite morții.
Mulțumesc lui Dumnezeu, Revoluția din 2017 arată altfel. Pentru că da, este o Revoluție. Oameni care se duc la birou, apoi merg acasă, se îmbracă gros și pleacă în piață. Alții care pleacă direct de la serviciu, unde au un stoc de haine groase de parcă se pregătesc să urce Everestul. Totul cu simțul responsabilității.
Citisem undeva că inteligența mulțimii este mult mai mică decât inteligența individului. Cred că #tineriada contrazice total această teorie și, pe lângă lupta împotriva corupției și cererea drepturilor, este o lecție de bunătate, bunăvoință, generozitate, tocmai bună de pus la manual și de studiat la orele de psihologie sau sociologie.
Dacă în 89 între forțele de ordine și manifestanți era o clară opoziție, acum jandarmii primesc flori, ceai fierbinte, îmbrățișări, iar oamenii știu că sunt acolo ca să-i protejeze.
Acest protest pașnic a unit generațiile, și a dovedit că mulți dintre noi au o inteligență emoțională mare. Știam că suntem o nație creativă (pancartele sunt care mai de care mai ingenioase și amuzante, proiecțiile au fost impresionante), dar uitasem să fim patrioți. Iar imnul cântat la unison de sute de mii de oameni e imposibil să nu-ți dea un fior pe șira spinării.
Cred că s-a trezit simțul civic, abia acum înțelegem cât contează fiecare vot și cât avem de muncă în țara asta ca să ne fie bine. Dar abia am început, iar românii dau dovadă că pot fi civilizați, protestează pașnic și inclusiv își strâng gunoaiele după protest, încât piața rămâne lună. Avem speranță, a renăscut!
Foto: Libertatea.ro
