Dragostea la prima vedere chiar există?
„Când privirile noastre s-au întâlnit am știut că o să-l iubesc pentru totdeauna.” Tu crezi în dragostea la prima vedere?
L-am privit și am simțit că viața mă alungă din zumzetul mulțimii în delirul ființei mele și mă abandonează acolo, printre visuri cât o veșnicie.
„Așa mi-aș dori să arate bărbatul vieții mele” mi-am spus când el a intrat în încăpere. Câteva clipe mai târziu, când privirile noastre s-au întâlnit, am știut că nu ne vom rămâne străini, am simțit că mă îndrăgostesc iremediabil.
Nu ne permiteam atunci să ne apropiem prea mult, din cauza conjuncturii în care ne întâlniserăm, dar ne zăream de la distanță, ne descopeream prudent, cu regretul că eu mă născusem în cel de-al 18-lea an al existenței lui.
Și iată, ce multă vreme risipeam încă în așteptări fără rost. Ani la rând am sperat că va veni vremea să ne iubim și noi la lumina zilei. Trăiam în sălbăticia singurătății mele pentru că nu îndrăzneam să lipsesc de la marea noastră întâlnire ce nădăjduiam naiv să se ivească.
Eram prezentă la chemarile lui, atunci când fericirea i se poticnea în câte o amestecătură de evenimente create, evident, tot de el. Știam, vedeam câte femei se perindau sub mângâierile lui, dar nu mă puteam lepăda de tot ce simțeam.
Și după nenumărate iertări și conflicte interioare aprige, m-a chemat lângă el, cu tot cu bagaje și speranțele din suflet. M-am dus, dar ecourile din trecut răsunau în toate cotloanele casei noastre. Iar eu cedam cu fiecare câte puțin.
Îl iubeam și-atunci când am decis să plec. După depărtările, vindecările si viețile trăite diferit, au rămas regretele lui și dragostea mea la fiecare revedere.
Citește și:
Reechilibrarea emoțională după o despărțire
Foto: 123rf.com
