Am fost un bully cu un potențial client și zău dacă regret…
Nu vreau să fiu bully și urăsc atunci când văd oameni care recurg la agresivitate pentru a se impune. Dar, niciodată să nu spui niciodată…
Citește și:
Nu am avut o mamă iubitoare sau grijulie, dar am decis să am eu grijă de mine
Și tu poți contribui la o relație toxică atunci când te iubești pe tine prea puțin
Am avut o întâlnire cu un potențial client. Prezenți eram eu și șeful meu, iar de partea cealaltă un „director de vânzări”. Ce-i drept, era vorba de un client cu care mă întâlnisem eu cu 3 ani în urmă, iar discuțiile nu au dus nicăieri.
Întâlnirea am avut-o atunci cu o directoare a lor, iar impresia lăsată a fost una profund negativă. Un client cu adaos comercial 300% care negociază dacă poate primi gratis totul de la tine pentru a vinde la suprapreț. Visul oricărei companii.
Eu nu negociez niciodată dintr-o poziție umilă în care mă ajuți să fac o vânzare. Din contră, suntem doi parteneri, iar în relația noastră profesională, amândoi trebuie să fim mulțumiți. Dacă nu există loc pentru așa ceva, nu există nici pentru un parteneriat.
Timpul a trecut însă, iar acest „domn” ne-a contactat pentru a relua negocierile. I-am prezentat cazul șefului meu, dar a dorit să încercăm din nou.
De data aceasta, am mers împreună. Iar reprezentantul companiei respective, a avut o atitudine chiar mai urâtă decât predecesoarea întâlnită de mine.
În primă etapă, când am discutat disconturile posibile, ne-a atras atenția pe un ton disprețuitor, că nu facem niciun efort pentru parteneriatul acesta. Discutând prețurile disponibile și altor clienți, ne-a acuzat că mințim și nu are cum să fie adevărat.
Ulterior, șeful meu continuând să îi explice situația pieței, „domnul” i-a făcut semn cu mâna să tacă pentru că „s-a lămurit”. L-a întrerupt și i-a atras atenția că sunt povești ce spune el.
Pe mine m-a anulat de două ori când am intervenit. Atunci am reacționat. Repet, pentru mine nu era un contract important și nici pentru firma pe care o reprezint.
I-am pus domnului respectiv în vedere pe un ton rece și autoritar următoarele: persoana din fața lui este directorul unei firme, i se cuvine respect. Gesticularea pentru anularea interlocutorului e de păstrat în familie, în fața rudelor, dacă altfel nu știm să ne exprimăm.
Este o lipsă de profesionalism să prezentăm date și să ni se atragă atenția că mințim. Într-o negociere nu facem „eforturi” ci căutăm interesul comun. Care în situația de față lipsește cu desăvârșire. Am avut satisfacția de a fi susținută de șeful meu și de a părăsi întâlnirea pe care am catalogat-o drept pierdere de timp.
Da, am fost bully. Și da, m-am simțit bine. Atitudinea superioară a domnului sper să fi întâlnit o atitudine la care nu se aștepta. S-a văzut și pe fața lui înroșită.
Nu tac, nu mă fac că plouă și nici nu ignor nesimțirea. O taxez. Iar tu, dacă o expui, fii pregătit să ți se atragă atenția. Nu muncesc de 2 zile și nici nu mă pierd cu firea în fața unor bully.
Nu este o atitudine sănătoasă nici din partea mea, sunt conștientă. Dar mi-am atins obiectivul. Cum spuneam, fără regrete.
Cred că asertivitatea este sănătoasă. Dar nivelul interlocutorului meu nu era unul în care formulări precum „atitudinea dvs. mă face să mă simt…”. Din contră, aș fi dat dovadă de fragilitate tipic feminină. „Atitudinea dvs este de rahat” mi se pare mai corect spus. Ceea ce am și făcut.
Foto: shutterstock.com
