Idolul meu este un scriitor care parcă a scris despre mine
În ziua de azi e greu să mai ai idoli. Însă când cineva parcă scrie pentru și despre tine ajungi să vezi speranță și modele în locuri nebănuite, ca paginile unei cărți.
„Nu am avut idoli în copilărie. Nici în tinerețe. Desigur, îmi plăceau diverși artiști (pentru că erau vizibili și mai accesibili), dar nu voiam să fiu ca ei. Nu îi luam drept model.
Îi apreciam pentru produsul pe care îl ofereau: talentul de a da viață unor personaje sau vocea hipnotizantă (l-am ascultat mult timp pe Skid Row).
Citește și:
Idolii mei în viață sunt oamenii care nu se lasă doborâți de obstacole
«Idol» mi se pare un termen pe care îl poți investi în cineva pe care îl admiri până la a-l dori ca mentor, pe care îl apreciezi și simți că ai de învățat de la el.
Nu știu dacă am avut atât de multe de învățat de la Carlos Ruiz Zafon, dar, cu certitudine, pot spune că este idolul meu. Iar acest lucru s-a întâmplat peste noapte (la propriu), când nu am mai putut lăsa din mână unul dintre romanele lui, numit «Jocul îngerului».
Zafon a descris lumea în care trăiesc în interiorul meu și pentru care, cu certitudine, îmi va lipsi etern talentul de a o așterne pe hârtie așa cum a făcut-o el.
A zugrăvit un peisaj și o poveste în care te pierzi și din care nici nu vrei să mai ieși. Iar faptul că a avut această abilitate de a mă face să pierd noțiunea timpului și să caut cu disperare și alte romane ale lui, l-a transformat într-un idol.
Pentru că a făcut eroi din oameni simpli, de condiție modestă, cu vieți chinuite și copilării traumatice, dar dornici de a-și depăși limitele și dezechilibrele.
Pentru că nu a creat eroi cu puteri supranaturale, ci intelectuali pe care să îi admiri tocmai pentru fragilitățile lor atât de umane. Pentru că a pus accentul în cărțile sale pe cunoaștere. Pe evoluția personală și dezvoltare prin învățare.
Pe dorința personajelor de a face ce pot mai bine și cu cele mai bune intenții. Apoi, pentru că a declarat în presă că nu ar transforma niciodată o tetralogie centrată în jurul cărților și misterelor cuprinse de ele, într-un serial pentru marile ecrane, doar de dragul veniturilor pe care le-ar aduce acest lucru.
E adevărat că în poziția de al doilea cel mai vândut autor după Cervantes, probabil nu are neajunsuri financiare. Dar cine se mai poate abține azi de la reflectoarele Hollywoodului? Uite că Zafon poate! Și este idolul meu.“
Foto: Shutterstock
