Urăsc să fac comparații
Nu numai psihologia ne învață cât de nesănătoase sunt, dar și viața de zi cu zi. Urăsc să fac comparații pentru că este un mod ciudat de a te simți bine cu tine sau de a te afunda în depresie.
Citește și:
Îmi iubesc partenerul, dar nu îmi place sexul cu el deloc…
De patru ani am un amant… și nu vreau să schimb nimic
Aia are, iar eu nu
Deseori aud femei invidioase. Cred că natura a fost mai generoasă cu noi în această privință. Iar când își manifestă invidia, ajung să eticheteze alte surate drept stricate, proaste, oportuniste, etc.
Pentru că sunt mai frumoase, mai atractive, au mai mult succes (da, uneori în ciuda intelectului) și mai multe agoniseli (uneori în urma vreunui domn generos). Și atunci, explicația cea mai simplă este că femeia respectivă e imorală. Sau altcumva, la fel de nasoală.
Pentru că, în felul acesta, nu o vom mai invidia pentru ce are ci o putem denigra pentru cum am etichetat-o noi că ar fi.
Iar toate acestea pornesc de la comparații. Pentru că nu ne putem abține de la ele. Cu atât mai mult când altul are ceea ce noi ne dorim și nu avem. Poate încă, poate vreodată.
Cum să avem gânduri bune pentru cineva mai realizat? Mai bine ne frustrăm, ne enervăm, dăm vina pe norocul lipsă, pe acte reprobabile ale celuilalt, și în final se lasă cu sentiment (fals) de bine sau cu depresie majoră. Soarta și destinul sunt de vină, nu?
Te-ai gândit vreodată cum o fi să trăiești în pantofii altuia? Care i-or fi problemele și greutățile?
Vrei lux? Imaginează-te în lux deplin. Ai educația și cizelarea necesare unei vieți cu adevărat luxoase sub toate aspectele? Sau te gândești că un manelist în plus nu ar strica?
Știi că tu ca persoană, atunci când te ocupi de dezvoltarea ta personală, de imaginea și respectul de sine, de bunătatea și amabilitatea pe care le manifești, poți deveni un lux? De ce nu pornești de aici?
Nu scăpăm de impresia că am fi speciali
Cel mai greu ne este să ne acceptăm propria banalitate. Așa că dezvoltăm tot soiul de imagini și impresii despre sine care să ne confirme unicitatea și importanța.
Da, suntem unici (uneori, ăsta chiar e un lucru bun). Totodată, e o vorbă care spune „fii tu însuți, toți ceilalți sunt luați deja”.
Dar nu suntem speciali. Nu așa cum ne vedem noi. Nu în termeni de ce merităm, cât de importanți ar trebui să fim și cât de apreciați.
Suntem cât de speciali putem fi în microuniversul personal: pentru mama, soț sau soție și, eventual, cățel. Dacă ai o pisică îți e clar și ai acceptat de mult timp că nu ești special cu nimic ci, cel mult, util ei.
Dar continuăm să ne comparăm. Fie cu elitele, care sunt atât de puține încât nu înțeleg de ce ne obosim să sperăm că acolo ne e locul. Fie cu cei decăzuți, pentru că prin comparație, noi „dăm bine”.
Știu persoane care urmăresc cu religiozitate emisiunile de can can. Care sunt uimite „în ce hal a ajuns lumea” și „ce sunt unii în stare să facă”. Care sunt ratingul acestor emisiuni de care nu se dezlipesc.
Pentru că au nevoie să se compare cu toate dubioșeniile ca să se simtă bine cu ei înșiși. Da, este adevărat, nu faceți ca ăia. Faceți la fel de rău, pe limba voastră.
Compară-te cu tine
Vrei o comparație sănătoasă? Evaluează-te pe tine, comparativ cu tine. Unde erai acum 5 ani? Ce făceai? Ce progrese ai înregistrat? Ce ți-i propus și ai obținut, unde ai avut rateuri, ce poți schimba?
Dacă vrei să fii special în continuare, fii pentru tine. Indiferent ce haine și vizitatori are vecina de la parter, indiferent de ce mașină are tipul din casa de alături.
Nu te mai grăbi să blamezi ce nu înțelegi, ce nu seamănă cu viața ta sau ce (crezi tu) că nu e bine/ frumos/ normal. Mai ales, abține-te să stabilești ce e normal. O altă vorbă spune că ceea ce e normal pentru păianjen e haos pentru o muscă.
NOTA REDACȚIEI: Publicăm aceste confesiuni de la cititorii noștri sub protecția anonimatului, schimbând numele și deseori și inițialele numelor. Invităm la un limbaj civilizat în comentarii, și la lipsa etichetelor și a judecăților morale. Vrem să evidențiem că experiențele umane sunt complexe și că nu există alb și negru, că deseori situația duce la o un comportament sau altul. Le mulțumim celor care au acceptat să povestească.
Foto: shutterstock.com
