10 efecte psihologice ale privării de somn. Cum le combați

Un somn odihnitor poate face diferența dintre o zi bună și una în care nimic nu îți merge bine. Iar oboseala, odată instalată, îți poate da peste cap întreaga viață.

Se întâmplă de multe ori să simțim că nu sunt suficiente ore într-o zi pentru a ne ocupa de toate lucrurile care ne cer atenția. Vrem să performăm la locul de muncă, să ne îngrijim de noi înșine, de casă și de cei apropiați și să ne rămână timp destul și pentru somn. Însă când ai multe de făcut, un program aglomerat la serviciu, iar stresul își face loc în rutina ta zilnică, odihna este primul lucru care are de suferit. De la insomniile pe fond nervos, până la somnul agitat și deloc odihnitor, oboseala cronică are efecte drastice pe termen lung asupra organismului.

Un somn odihnitor nu numai că îți redă optimismul, te face să te simți o persoană cu totul nouă și scade nivelul de stres, dar este esențial pentru buna funcționare a întregului organism. Calitatea somnului este influențată atât de factori extrerni (mediul de odihnă, nivelul de zgomot și temperatura încăperii), cât și de factori interni (de exemplu, consumul de cofeină este asociat cu un somn mai agitat).

O încăpere liniștită și întunecoasă, un pat suficient de spațios și cu o saltea ortopedică precum aceasta, care te scapă de orice durere de spate și disconfort în timpul somnului, sunt factorii esențiali pentru a dormi profund toată noaptea și pentru a combate somnul agitat, în care te trezești de mai multe ori și nu te odihnești deloc. Psihologii pun în primul rând accent pe importanța mediului în care te odihnești, pentru că, în majoritatea cazurilor, acesta este principalul motiv pentru care nu dormi bine.

De asemenea, asigură-te că temperatura camerei este cuprinsă între 18 și 22 de grade Celsius. Temperatura corpului scade ușor în timpul somnului, astfel că un mediu răcoros, dar confortabil te poate ajuta să adormi mai repede. Nu uita să eviți, pe cât posibil, consumul de băuturi care conțin cofeină, cu cel puțin 6 ore înainte de ora de culcare.

Potrivit psychcentral.com, iată care sunt cele mai frecvente efecte negative ale privării de somn asupra organismului:

Rezistență mai mică la stres. Când ești obosită, activitățile de rutină, precum mersul la cumpărături, drumul de la serviciu până acasă sau curățenia prin casă, te epuizează.
Dureri musculare cronice. Senzația de mușchi anchilozați este una dintre problemele de care se plâng cel mai des persoanele care nu dorm suficient.
Dificultatea de a-ți aminti anumite lucruri. Oboseala ne afectează memoria și este responsabilă de apariția lapsusurilor: acele informații pe care le cunoaștem foarte bine, dar pe care avem mari dificultăți să ni le amintim. Conexiunile dintre neuroni sunt întărite și regenerate în timpul somnului adânc. Ele ne ajută să ne amintim rapid anumite detalii sau informații. De aceea, un somn bun poate fi exact lucrul de care ai nevoie înaintea unei zile importante la serviciu.
Scăderea puterii de concentrare. Când ești obosită, îți este extrem de greu să îți păstrezi concentrarea și să rămâi în alertă. Persoanele care suferă de insomnii au, de multe ori, senzația că lucrează pe pilot automat și că fac lucrurile mecanic, fără să poată spune cu certitudine că nu au comis erori grave, din cauza oboselii.
Scăderea sociabilității și a optimismului. Când toate eforturile noastre sunt direcționate spre a sta treze, activitățile sociale și interacțiunile cu cei din jur par să ne consume toate resursele. De asemenea, privarea de somn te face să ai o atitudine pesimistă față de tot ceea ce te înconjoară.
Tensiune arterială crescută. Numeroase studii au arătat că privarea de somn are ca efect creșterea tensiunii arteriale. Este suficient să pierzi o jumătate de noapte de somn pentru ca tensiunea ta să sară de parametrii normali, iar acest fenomen este cu atât mai periculos pentru persoanele care suferă deja de hipertensiune.
Apetit crescut. Pentru a compensa pentru lipsa de somn, creierul ne transmite semnale că trebuie să mâncăm mai mult, pentru a ne menține nivelul de energie. Cercetătorii încearcă acum să afle dacă există o corelație între lipsa odihnei și obezitate, întrucât persoanele care dorm mai puțin au tendința să ia mai ușor în greutate.
Risc crescut de infarct. Lipsa somnului cauzează inflamarea țesuturilor, inclusiv a celor care compun sistemul circulator. Asta poate crește riscul apariției unor afecțiuni cardiovasculare, iar cea mai frecventă este atacul de cord.
Moartea celulelor neuronale. Mai multe studii au analizat impactul lipsei de odihnă asupra creierului și au descoperit că 25% dintre neuroni mor în cazul cobailor care nu dorm suficient pe o lungă perioadă de timp. Iar alte cercetări au descoperit că densitatea materiei albe din creier este mai mică în cazul celor care suferă de oboseală cronică.
Reflexe scăzute. Oboseala ne face să simțim că ne mișcăm în reluare, iar studiile arată că acest lucru nu este departe de adevăr. Persoanele care nu dorm destul au reflexe întârziate, ceea ce poate fi o problemă mai ales în cazul șoferilor, pentru că viteza de reacție poate fi crucială la volan.