Cum arată hărțuirea sexuală, de la Hollywood la Mizil (și-napoi)
Duduie internetul de vestea că Harvey Winstein le-a hărțuit sexual pe actrițele de la Hollywood. Asia Argento, Ashley Judd, Rose McGowan, Mira Sorvino, Gwyneth Paltrow, Angelina Jolie, Lea Seydoux, Ambra Guterrez, și multe alte femei îl acuză pe producătorul unor succese de film majore, precum „Shakespeare in Love“ sau „Pulp Fiction“, de comportament inadecvat.
Dar de ce trebuie să se întâmple așa ceva la Hollywood ca să vorbim despre hărțuirea sexuală? Pur și simplu pentru că, dacă se întâmplă la Mizil (și se întâmplă) nu e așa de important ca atunci când un tip foarte puternic abuzează de puterea lui și obține sex de la femeile dimprejur doar pentru că le poate constrânge cu ceva să cedeze.
„Când aveam 19 ani m-am angajat ospătăriță la un bar în București, ca să câștig niște bani. Eram studentă, mă crescuse numai mama, tata a plecat de acasă când eu aveam 5 ani.
Citește și:
Tu cum stai cu sănătatea mintală?
Simona Halep e numărul 1 mondial. Câte ceva despre psihologia performanței
Mama nu mi-a spus prea multe despre ce mă așteaptă la București, poate pentru că nici ea nu știa. Din prima zi șeful meu a început să îmi facă avansuri.
Eu credeam că pur și simplu e simpatic cu mine, glumeam cu el, părea că lucrurile sunt ok până când, într-o seară, a dat să mă sărute. Am fost șocată. Am început să plâng, dându-mi seama, în final, despre ce e vorba.
Credeam că astfel de lucruri nu au loc decât în filme. El a început să râdă de mine, că-s naivă și inocentă, dar că sunt frumușică.
M-a trimis acasă și a doua zi, când am venit la serviciu mi-a spus să-mi caut altceva de lucru, că el nu mai poate să mă plătească. Aveam de luat banii pe luna respectivă dar am plecat rapid, numai să nu mai am de-a face cu el.“
„Când eram studentă m-am angajat traducătoare. Studiam engleza și spaniola și mi-am găsit un post bun la departamentul de comunicare al unui minister.
Era un job la stat, puteam să rămân acolo și după facultate, se potrivea cu aspirațiile mele. Șeful meu, un tip la vreo 40 de ani, cu o soție și un copil, vorbea tare și ocupa mult spațiu.
Era șef, îi plăcea să urle la colegii mei, apoi să-i pupe de parcă nimic nu se întâmplase, îi jignea și apoi îi scotea la bere. Ei tăceau și se prefăceau că e ok, doar n-o să se strice relația din atâta lucru.
Eu eram mică și neimportantă, nu voiam să atrag atenția, observam de la biroul meu din colț cum decurgeau lucrurile. Dar șefului meu îi plăceau fetele tinere și inocente, și spunea sus și tare că într-o viață «doar n-o să te culci doar cu nevasta».
Deseori, când spunea asta, nevasta era pe aproape, dar nu părea să reacționeze. Poate că se resemnase, mie așa mi se părea.
Într-o seară am rămas să termin niște traduceri și a venit la mine la birou, zâmbind, și mi-a spus că mă scoate la o bere. Am refuzat politicos, i-am spus că trebuie să ajung acasă, stăteam la cămin.
A râs și a spus că altădată, că nu au intrat zilele în sac. Zilele următoare a venit din când în când la mine, m-a întrebat «noi când bem o bere, că i se pare că sunt deșteaptă și că vrea să mă cunoască.»
Totul părea ok, nu m-am speriat. După câteva luni m-a luat în mașină, era târziu și iarnă. Nu am bănuit nimic. Deja vorbea mult cu mine, mi se părea că mă tratează diferit, nu țipa la mine, mă simțeam apreciată, onorată cumva.
Uite, pe mine șeful mă apreciază, în vreme ce la ceilalți urlă. Aveam 20 de ani, criteriile mele morale erau intacte, mă scandaliza comportamentul lui față de ceilalți, dar aveam nevoie de un job. Mare nevoie.
M-a dus la restaurantul unui hotel, mi-a comandat un vin, am stat de vorbă câteva minute și apoi a început să mă pipăie. Am înghețat. Vasăzică despre asta era vorba. Nu apreciere profesională, ci interes sexual.
Nu am decodat mesajele, pentru că mesajele au fost fără echivoc, se comportase decent până atunci. Am reușit să mă adun și să plec fără un cuvânt.
Pe drum plângeam isteric: acum va țipa și la mine ca la toți ceilalți, o să mă dea afară, ce mă fac eu? Rușinea mă apăsa: cum de nu am văzut? De ce am încurajat asta?
Am spus ceva ce l-a făcut să creadă că eu vreau să mă culc cu el? Poate că ar fi trebuit să mă comport mai rece, dar atunci nu am fi devenit prieteni și prietenia era o garanție în plus că am o slujbă… nu am spus nimănui niciodată.
Rușinea e și azi la fel de puternică. Am mai stat în postul respectiv câteva luni, până în primăvară, când am găsit altceva. Zile chinuitoare, când mă strecuram pe lângă pereți, doar-doar nu mă vede. Doar-doar nu îmi vorbește.
Ce aveam să răspund? Din fericire m-a evitat și el. Nu a urlat la mine, dar nici nu m-a susținut când au început restructurările.“
Sunt doar două povești despre hărțuire sexuală, din multele care se întâmplă. Peste tot, de la Hollywood la Mizil.
„Everything in the world is about sex, except sex. Sex is about power”
Cuvintele îi aparțin lui Oscar Wilde. Sexul e un mod de exercitare a puterii. Bărbații care hărțuiesc o femeie din subordinea lor abuzează de puterea lor.
La fel, și cei care hărțuiesc o colegă de pe același nivel ierarhic – deși în acest caz ea are mai multe mecanisme de apărare decât dacă e subalterna unui boss.
Hărțuirea sexuală „are ca obiect obţinerea de satisfacţii de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă.
Sau prin harțuire sexuală se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor“, spune Cristian Jura, jurist la Consiliul National pentru Combaterea Discrimării.
„Într- unul din rarele cazuri pe care le-am soluţionat a fost vorba despre un patron care chema în mod repetat o angajată în birou, iar pe birou era un calculator la care se puteau vedea scene cu conţinut explicit.
La momentul respectiv am aplicat o amendă angajatorului. (…) Indiferent unde doreşte să se adreseze o persoană hărţuită sexual, cea mai mare problemă pe care o întâmpină este de a proba faptul că este hărţuită“, spune Jura.
„Atunci când primeşte emailuri deocheate este mai uşor de dovedit. Dar când hărţuitorul se rezumă la gesturi repetate, care au loc într-un loc unde nu sunt martori prezenţi, atunci este mult mai dificil de probat.
Chiar şi în cazurile simple de hărţuire este foarte dificil să aduci un martor. De obicei, lumea se fereşte să se implice în astfel de cazuri.“
Martorii se feresc să iasă în față. Ei își periclitează slujbele, la rândul lor, dacă depun mărturie că șeful face gesturi nepotrivite cu femeile din echipă. Oamenii au copii acasă, credite, vacanțe de plătit.
Victimele, cel mai adesea, traversează lungi perioadă de jenă, chiar și de ostracizare din echipă (atunci când se bănuiește că sunt în grațiile șefului sunt taxate drept femei ușoare, iar imaginea lor are de suferit).
„Credeam că am provocat eu ceva, prin faptul că mă comportam frumos cu el, râdeam cu el, dar jur că nu am flirtat vreodată și nu l-am provocat, dar am ajuns să mă întreb dacă am făcut-o;
te face să te îndoiești de tine, îți spui că ești o proastă și o naivă, ar trebui să fii mai chill, să nu faci mare caz din asta… dar exact asta vor ei, cei care hărțuiesc“, spune A. T. psiholog care primește în terapie femei ce vin cu astfel de povești.
Hărțuitorul vrea să te simți nesigură, asta e puterea lui. Prin definiție, o femeie tânără e într-o poziție de vulnerabilitate.
„Persoana hărțuită sexual se mai poate adresa Inspecţiei Muncii“, spune Cristian Jura, de la CNCD, „hărţuirea sexuală este mult mai bine conturată în legea egalităţii de şanse L. 202/2002, sau se poate adresa Poliţiei.
Hărţuirea sexuală este o faptă de natură penală prevăzută de Codul penal la art. 203¹. Din numărul mic de cazuri care a ajuns la noi, putem deduce că nu există educaţie în acest sens.
Au fost proiecte finanţate de UE care au avut şi o componentă de informare, dar nici în acest caz numărul de sesizări nu a crescut.
Ar fi interesant de studiat în ce măsură companiile au inclus în ROF prevederi privind hărţuirea sexuală“, mai spune juristul.
Foto: Shutterstock
