De ce este feminismul actual
Martie, femei, cadouri, flori, fete sau baieti. Sau necesitatea de a pune din nou sub lupa conditia feminina, nu? M-am intrebat adesea de ce feminismul este privit cu neincredere, de parca ar fi o secta a celor care nu accepta ordinea naturala a lucrurilor (a se citi „femeile“), a celor care contesta o ordine asa si pe dincolo… Pentru ce mai lupta feminismul azi, dupa ce femeile au castigat majoritatea drepturilor legale, sociale, etc.?
Exista destule cauze. Urmaresc cu interes activitatea Centrului Filia, unde un grup de doctorande in stiinte politice asaza pe ordinea de zi violul, hartuirea sexuala pe strada si la locul de munca, protectia sociala pentru femeile singure care au copii, avortul, violenta domestica (este uluitor cate femei au acasa un balaur si nu reusesc sa scape din lantul agresivitatii; ele sunt ignorate, in cel mai bun caz; in cel mai rau, li se spune ca „trebuia sa scape“, de parca e cel mai simplu lucru, ce sa vezi…).
Presa relateaza despre adevarate retele de prostituate minore, alta problema a femeilor despre care se vorbeste prea putin. Feminismul are, in continuare, cauze fierbinti, care ii justifica lupta politica.
Iar in Romania – o tara unde femeile sunt intr-o minoritate jenanta in politica – vor persista probleme pe care doar femeile-politicieni le pot intelege si rezolva. Barbatii care dezbat problema avortului, de exemplu, arata o gratie, o empatie si o logica de hipopotam.
Nu mai vorbesc despre discriminarile subtile, „stiintifice“, care fac o cariera in mediul academic. Sunt baietii mai buni la matematica si fetele mai dotate pentru limbi straine si comunicare?
Aparent, da, statistica probeaza aceasta ipoteza. Sunt incomparabil mai putine femei inginer, pilot de avion sau de curse decat barbati. Deficit de testosteron?
Louanne Brizendine – profesoara la Harvard si apostol al unui soi de feminism endocrinologic – este convinsa ca estrogenul face totul. El ne impinge sa ne alegem meserii care au legatura cu ingrijirea celorlalti, in dauna celor competitive, masculine, impregnate de testosteron.
Dar sunt atatia factori implicati, ca e naiv sa spui ca doar asta e cauza. Mai rau decat sa gandesti in stereotipii, este sa gandesti in stereotipii stiintifice.
Cordelia Fine – profesoara de psihologie cognitiva la Universitatea din Melbourne – scrie ca, in Armenia, mai bine de jumatate din specialistii in informatica sunt femei (de fapt, 75%, inca din anii ’80-’90), prin comparatie cu America (doar 15%).
Explicatia este de natura culturala si este data chiar de o armeanca, Hasmik Gharibian, profesoara la California Polytechnic State University.
Gharibian spune ca in Armenia nu se pune accent pe job-ul pe care sa-l iubesti; barbatii si femeile, deopotriva, investesc cel mai mult in familie, meseria fiind doar un mijloc care garanteaza stabilitate financiara si viata buna.
Asadar, paradoxal, aceasta absenta a suprainvestirii in meserie genereaza paritatea de gen in plan profesional.
Pur si simplu, armenilor nu le pasa cine aduce bani acasa, astfel incat fetele se simt la fel de capabile si de obligate sa o faca. Si sa ajunga ingineri de top.
Ma puteti urmari si pe www.iulialexa.com
Foto: shutterstock.com
