Despre femei cu admiratie
Si asta este o situatie universala. Si in familiile in care castigurile sunt la egalitate sau ea castiga mai mult, tot ea face menajul mai des. Nu e intrigant?
Femeile se simt vinovate pentru aceasta transgresiune a limitelor sociale dintre sexe, cu ocupatiile lor caracteristice, se simt vinovate ca au calcat prea mult pe teritorul vecin si astfel simt nevoia sa compenseze, reafirmandu-si feminitatea „traditionala“: cea de gospodina, mama, sotie. Femeile nu vor sa se simta castratoare, dominante…
Sa mai spuna cineva ca feminismul e o dogma sarita de pe fix… Zau ca nu e! Cand citesti astfel de date concrete, iti dai seama ca injustitiile ascunse ale unei vieti domestice reglate inca de precepte milenare ar trebui luate urgent in discutie.
Misoginia are manifestari grotesti, si ele trebuie parate dur. Vedem sau citim zilnic despre abuzuri inimaginabile facute femeilor in tari unde nu atat religia este sursa impilarii, ci ignoranta crasa, revoltatoare, strigatoare la cer.
Femei batute crunt in India, in Yemen, in Africa de Sud, unde am fost si mi-am dat seama ca violul este un fel de pedeapsa aproape banala (in plus, fara prezervativ, ceea ce face ca SIDA sa faca ravagii mai ales in randul femeilor)…
Dar ce spun eu? In Romania, intre 2009 si 2010 a crescut numarul de violuri cu 26%! De ce o fata are valoare mai mica din punct de vedere social? De ce femeile, atunci cand isi cer drepturile, sunt luate in ras? Pentru ca nu au atat testosteron in sange cat sa produca un razboi civil?
Ca sunt, prin natura lor, mai conciliante (calitate atat de laudata… condes-cendent)? Atunci cand femeile cu copii mici au protestat in fata Guvernului fata de reducerea indemnizatiei de parinte, au existat in presa si reactii aproape abjecte.
Poate ca decenta si discretia femeilor e dezadaptativa… ele nu se fac auzite si, astfel, deducem ca le e bine acolo, in gineceu. Cred sincer ca o miscare a „sufragetelor“ azi nu e inactuala deloc.
Imi amintesc de spusele unui jurnalist din California, tatal unei fete, intalnit in Africa de Sud, cu care discutam despre inegalitatea dintre sexe, poate atenuata azi la nivel juridic si politic, dar atat de prezenta la nivel de moravuri si de apucaturi: „Daca as mai fi avut copii, as fi vrut tot fete. Alaturi de femei, lumea e mai pasnica“.
Da, insa daca privesti din interior conditia feminina, ea nu ti se mai pare asa de vesela. Iata de ce imi place sa reiterez mesajul de solidaritate, sustinere si admiratie fata de femei. Nu doar pentru ca e numarul de martie. La muti ani, doamnelor!
Si pentru ca eternul feminin e celebrat primavara, numarul de mai va contine un manifest al frumusetii reale, pe care va invit sa il concepem si sa il semnam impreuna pe site-ul revistei si pe contul de Facebook al acesteia.
Ma puteti urmari si pe www.iulialexa.com
Foto: shutterstock.com
