Now Reading
Astazi trebuie sa provoci intalnirea

Astazi trebuie sa provoci intalnirea

Revista Psychologies

cuplu, relatie, intalnire


Astazi nu mai este suficient sa il asteptam pe Fat-Frumos… Femeia moderna, independenta, renunta tot mai mult la pasivitate, asumandu-si un rol tot mai activ in cautarea partenerului potrivit.

Iubire eterna, barbatul ideal, sacrificiu feminin din dragoste, erotism coplesitor, senzatii coplesitoare, romantism inflacarat… Le cunoastem, suntem asediati cultural de aceste mesaje se­du­catoare. Astazi, insa, unele fe­mei intu­iesc in intriga ce cuprinde toa­te aceste elemente desprinse, parca, din basme cu cava-leri si domnite, un esafodaj tot mai subred.

Asteptarea pasiva si dedicatia totala a ei, sacrificiul personal al ei pe „altarul dragostei“ par, tot mai mult, tactici nepotrivite atat pentru succesul personal, cat si pentru a avea o relatie de „ basm“. Vom vedea, in randurile de mai jos, cateva din motivele care le imping pe „domnitele“ zilelor noastre sa isi schimbe atitudinea, parasindu-si turnul de fildes.

Minusurile mitului „Fat-Frumos“

Psihologul Oana Nicolau atrage atentia asupra pericolelor imaginii lui Fat-Frumos si subliniaza avantajele portretului femeii moderne. „Mamele si bunicile noastre au alimentat subconstientul nostru cu o mentalitate pur traditionalista: femeia neajutorata sta si asteapta sa fie salvata de Fat-Frumos, gentleman-ul cu forte supraomenesti. Astfel, ei i se atribuie un rol pasiv, mereu in expectativa, mereu dependenta de barbatul din viata ei.

Este acesta un mod sanatos de gandire? Cu siguranta, nu. Pentru ca desconsidera femeia si o pune pe o treapta inferioara. Femeia toleranta de ieri s-a transformat azi intr-o femeie care stie ce vrea, exprima liber si fara teama ceea ce gandeste si, mai presus de asta, a invatat sa faca ceea ce trebuie pentru a-si realiza obiectivul. Femeia zilelor noastre munceste, are cel putin un copil pe care il pregateste pentru via­ta, implicandu-se activ in educatia lui, iar in timpul liber se ocupa de ea insasi: merge la sala, la coafor, la cumparaturi, iese cu amicele la cafea sau discuta cu un psihoterapeut pentru a se cunoaste mai bine.

S-a maritat din dragoste, evident, dar nu a avut timp sa viseze prea mult la basmele copilariei, pentru ca ritmul alert al vietii de azi a facut-o sa se trezeasca repede la realitate si a fortat-o sa ia decizii pentru viitorul ei. Ce inseamna, de fapt, realitatea de azi?

Femeia vrea sa fie independenta din toate punctele de vedere, nu vrea sa ceara nimic de la nimeni. Vrea sa isi cumpere singura pantofii pe care si-i doreste, vrea sa ii poata oferi mamei sale cadoul perfect de ziua de nastere, vrea sa castige suficienti bani pentru ca odraslele ei sa studieze la cele mai bune scoli, sa isi duca partenerul intr-o vacanta romantica pe care o planifica, o organizeaza si o plateste ea…

De ce s-a schimbat femeia de azi fata de cea de ieri? Tocmai pentru ca a inceput sa vrea foarte multe, mai mult. Si-a dat seama de acest lucru, s-a gandit cum sa o faca si a gasit solutia. Pe langa multele beneficii pe care le are astazi fiind ceea ce este, femeia a castigat ceva ce nu a mai avut niciodata pana acum: aprecierea partenerului, mandria din ochii lui atunci cand o prezinta cuiva, onoarea care il inconjoara atunci cand o duce pentru prima data acasa la mama lui, mama care, si ea, la randul ei, va fi linistita ca „ea nu il vrea pentru banii lui“.

De unde vine aceasta putere, care poate parea surprinzatoare pen­tru mamele si bunicile noastre? Din libertatea pe care femeile si-au insusit-o, libertate de care au devenit, in sfarsit, constiente si pe care o folosesc cladindu-si o altfel de viata: una egala cu cea a partenerilor lor. Pana la urma e vorba de evolutie: daca ne uitam la vremurile de demult, femeile nu aveau drepturi, nu erau lasate sa munceasca pentru a castiga bani, erau inchise in casa, fortate sa se marite cu un partener impus, faceau prea multi copii, uneori dandu-si viata ca sa-i aduca pe lume, pentru simplul motiv ca nu puteau, nu stiau si nu aveau voie sa spuna „nu“.

Editare de Irina Buda
Foto: shutterstock.com

Citeste continuarea in revista Psychologies, editia lunii aprilie.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top