Bacteriile din sol vindecă stresul, la propriu!
Cu ceva timp în urmă, am scris despre tratamentul cu iaurt probiotic. Atunci arătam că, experimental, s-au administrat bacterii cu rol probiotic la șoareci, care au fost modificați genetic pentru a prezenta simptome autiste și s-a observat că unele dintre acestea au început să se diminueze. În special, comunicarea redusă și comportamentele stereotipe. Aceste date arată că, cel puțin la șoareci, autismul este vindecabil cu iaurt probiotic! Tot atunci, arătam că studiile realizate la University of California (Los Angeles) au dovedit că asemenea probiotice au efecte asupra zonelor din creier implicate în frică și furie și s-au dovedit mai eficiente în tratarea anxietății și a depresiei decât unele medicamente. Recent, au apărut dovezi cum că bacteriile pot fi folosite în tratarea stresului posttraumatic.
Acest gen de tulburare poate apărea (asa cum îi spune și numele) în urma trăirii unei traume majore, precum accidente, cutremure, război sau viol.
Studiile clinice au dovedit în ultimii ani că medicamentele antiinflamatoare pot reduce simptomele depresiei, sugerând că ele ar putea fi utile și în tratamentul stresului posttraumatic.
Cercetările desfășurate pe pacienți provenind din rândul militarilor, la University of Colorado Boulder, au găsit că sistemul imunitar ar putea influența apariția acestei boli.
Astfel, soldații al căror sânge conținea un nivel mai mare al unei proteine antiinflamatoare numite CRP, înainte de a fi trimiși pe front, s-a descoperit că erau mai predispuși la a face stres posttraumatic.
De altfel, această proteină este un marker strâns legat și de predispoziția la depresie la adolescenți.
Citește și:
De ce reacționăm diferit la stres
6 activități neașteptate care te scapă de stres
Cercetătorii menționați au mers mai departe, injectând șoarecilor o bacterie numită Mycobacterium vaccae (o bacterie găsită în mod normal în sol), timp de trei săptămâni, pentru a le stimula sistemul imunitar.
Apoi, acești șoareci au fost puși, împreună cu alții, neinfectați, în cuști cu șoareci mai mari și agresivi. Șoarecii injectați cu bacteria au fost mai proactivi în interacțiunile cu colegii lor mari și răi, în timp ce șoarecii neinjectați au capitulat rapid.
Iar intestinele primilor au rămas sănătoase, în timp ce „colegii“ neinjectați au dezvoltat inflamații ale colonului. Ulterior, s-a descoperit că acest gen de tratament, pe lângă rolul său preventiv, poate juca și un rol curativ.
Astfel, el favorizează vindecarea de o fobie, prin procesul numit „extincție“ (folosit în terapia comportamentală pentru tratarea diferitelor fobii).
Se pare că mecanismul este unul ce are legătură cu neurotransmițătorul numit „serotonină“, bacteria cu pricina stimulând apariția de noi neuroni, care secretă serotonina.
Dat fiind că bacteria folosită în aceste experimente este folosită deja la oameni pentru a trata diverse boli imunitare, precum astmul, psoriazisul, dermatitele, eczemele sau tuberculoza, ar fi destul de ușor să se aprobe folosirea ei și pentru tratarea altor boli, precum stresul posttraumatic.
Alte studii, realizate de data aceasta la University of Manchester, probează legătura dintre imunitate și schizofrenie.
Astfel, se pare că tratarea pacienților cu antibioticul numit minocliclină (care blochează inflamația în creier) ameliorează micșorarea substanței cenușii, care apare în fazele incipiente ale bolii, ceea ce îl recomandă pentru a fi administrat oamenilor care încep să dezvolte simptome de schizofrenie, similar cu modul în care se administrează celor care dezvoltă o infecție în gât.
Mens sana in corpore sano se dovedește că nu este doar o maximă, ci și un adevăr. Depinde de noi cum îl folosim.
De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro
