Cum sa avem grija de dinti pentru un zambet perfect
De-a lungul anului 2014, media de consum de pasta de dinti a fost de 1,5 tuburi de persoana, periuta de dinti a fost schimbata o data la 1,5 ani (fata de trei luni, cat este normal), iar tendinta romanilor se pare ca este sa nu se spele pe dinti daca nu ies din casa. Avand aceste date, psihoterapeutul Stefan Feldmann ne explica sursa neglijentei, iar medicul stomatolog Carmen Trufas ne ofera un feedback direct din cabinet.
Psychologies: In ce fel igiena orala este asociata cu comportamentele sociale?
Stefan Feldmann: Comportamentele sociale descriu atitudinea generala pe care o afiseaza indivizii intr-o societate, un raspuns de apropiere sau evitare a normelor sociale – ce este acceptat sau nu.
Ingrijirea copiilor este un astfel de comportament social realizat, in principiu, la fel de toata lumea, unde se implica familia extinsa (bunicii), s-au creat crese si gradinite etc. Un aspect al ingrijirii este si partea de igiena, care cuprinde comportamente specifice: igiena orala, corporala.
Invatam despre igiena, in general, si despre igiena orala, in mod concret, prin interactiunea cu parintii, in primul rand, mai tarziu in viata putand alege sa ne imbunatatim sau nu comportamentele si prin interactiunea cu alti oameni.
Dincolo de cunostintele efective despre comportament (e posibil ca unii sa nu stie ca trebuie sa se spele pe dinti de doua ori pe zi), ceea ce invatam de la parinti este direct legat de credintele lor despre iginea orala – de exemplu, nu este nevoie sa ma spal mai des pe dinti.
La randul lor, parintii au fost influentati de parintii lor si de contexul social proxim in care se gasesc: prieteni, vecini etc. Apare astfel o perpetuare a unor atitudini si comportamente care nu tot timpul sunt in concordanta cu normele exterioare contextului social apropiat:
medicii stomatologi recomanda spalatul pe dinti de doua ori pe zi, familia mea ma invata ca e suficient o singura data, dimineata, eventual inainte de a iesi din casa, pentru ca asa a facut si bunicul si el nu a avut probleme.
O astfel de abordare omite o serie de factori cum ar fi: dieta diferita, memoria, care ne poate insela cu privire la problemele bunicului etc.
Daca accesul la informatie este usor (si stim cu totii ca este esential sa avem grija de dintii nostri), cum se face ca romanii ajung sa isi schimbe periuta de dinti o data la un an?
S.F.: Accesul la informatie este doar o componenta a realizarii cu succes a unui comportament precum spalatul pe dinti.
Este important sa stim cum sa il facem si sa avem satisfactie in urma realizarii lui, sa obtinem o recompensa si sa fim constienti ca este realizabil.
Astfel, ne spalam pe dinti cand iesim din casa pentru a evita criticile celor din jur, in cazul prezentei unui miros neplacut. Orice periuta poate ajuta la eliminarea mirosului.
Sanatatea dintilor este o consecinta mult prea indepartata. Iar daca luam mirosul neplacut, de exemplu, ca prima grija, acesta poate fi combatut si altfel, prin foarte accesibila guma de mestecat.
Revin la ideea de credinte ale oamenilor despre lucruri: „Nu am nevoie de periuta noua. Daca apas mai tare, e buna si cea veche“. Astfel de argumente pot sa justifice in mintea cuiva folosirea, in continuare, a unei periute vechi.
De ce, in ceea ce priveste dintii, asociem igiena orala cu estetica si nu cu sanatatea?
S.F.: Asocierile acestea sunt invatate. La baza lor sta si o serie de credinte despre utilitatea unui comportament sau despre comportamentul in sine: „Daca ma las de fumat, o sa ma ingras. Nu vreau sa ma ingras, deci nu ma las de fumat“.
Folosim doar 10% din creier. Pentru a fi mai eficient, trebuie sa fac ceva pentru a-mi creste gradul de utilizare: „Da, am sa iau si aceste pastile; nu conteaza cat de des ma spal pe dinti, daca parintii mei au avut dinti buni, nu o sa am probleme“.
Pe de alta parte, exista si asocierea puternica intre „sanatos si frumos“. Aceasta asociere se poate traduce in mod eronat astfel:
„Daca am dinti frumosi, inseamna ca sunt si sanatosi“. Acest lucru poate avea sens in contextul „pentru a avea dinti frumosi trebuie sa ma spal pe dinti de doua ori pe zi“. Astfel, se obtin si dintii sanatosi.
Dar avem doua probleme: igiena orala nu inseamna doar „igiena dintilor“, si exista si alte metode decat spalatul pe dinti pentru „infrumusetare“: procese de albire a dintilor, guma de mestecat pentru miros, spray bucal etc. Astfel, legatura initial valida devine lipsita de eficienta pe partea de sanatate.
La polul opus, de neglijenta, avem grija aproape obsesiva, dorinta de a avea un zambet de Hollywood. Ce putem spune despre acesti oameni?
S.F.: Credintele noastre despre ce inseamna „frumos“, „sanatos“, „acceptat social“, „de succes“ se formeaza in mediul in care crestem si se modeleaza de-a lungul vietii prin experientele pe care le avem. Fiecare dintre noi are un ideal despre ce inseamna frumos, de succes si sanatos.
Unii dam o importanta mai mica acestor aspecte, altii ajung sa se concentreze doar pe ele. Motivele pentru care oamenii ajung sa fie obsedati de un lucru, nu este tot timpul clara si usor de depistat.
Dar printre mecanisme se regaseste cel de compensare („nu ma pricep bine la sport, dar pot sa am dinti frumosi si am sa am grija sa nu fie altfel“);
sau frica de excludere dintr-un grup („in grupul acesta au acces doar cei foarte frumosi, nu vreau sa fiu exclus, asa ca am sa fac orice sa raman frumos“);
precum si imagini de sine distorsionate (desi cineva nu este supraponderal, poate sa creada ca are o greutate prea mare).
Ar mai fi de luat in calcul si aprecierea pe care o poate primi din partea oamenilor din jur („imi placi pentru ca ai dinti albi si stralucitori“ – argument auzit in terapia de cuplu).
De ce numai durerea ne trimite la stomatolog si nu simtul responsabilitatii, preventia?
S.F.: La aceasta intrebare, psihologii in domeniul sanatatii au cautat mult timp un raspuns. Pare ca, desi avem resurse, ne este imposibil sa le accesam. In prim plan, as pune teama de vizite medicale, in general.
Preventia inseamna vizite regulate, vizitele regulate inseamna expunerea la mediul din cabinetul stomatologic si, posibil, la interventii neasteptate (mirosul din cabinet, ace, freza dentara etc.).
Toate aceste lucruri provoaca teama. Cel mai simplu mod de a evita teama este de a evita situatia la care ne expunem. Am avut clienti care mi-au spus: „Nu am sa merg la medic: pentru una te duci si alta iti gasesc, pleci mai bolnav decat ai intrat“.
Aceasta idee spune multe, teama de „mai rau“, asa ca speram ca totul sa fie bine, pana cand realizam ca doare, sangereaza excesiv sau apar alte complicatii.
Apoi poate fi comoditate, dar sa nu o intelegem doar in sens negativ, comoditate in sensul de „dificultate de a ne modifica rutina“.
Pentru a merge la stomatolog e necesar sa facem o programare si apoi sa ne tinem de ea. Inseamna ca trebuie sa plecam, probabil, mai devreme de la birou sau sa renuntam la o activitate mai placuta pentru ceva ce este, pana la urma, „doar un control“.
Dincolo de acestea, mai e obisnuinta de a nu merge la controale medicale, in general. Si a nu face ceva este, in sine, un comportament.
Daca ne-am obisnuit sa nu facem, e greu sa schimbam in a face. Apoi sa nu uitam si de anxietatea data de plata serviciilor („daca ma duc si trebuie sa platesc mai mult decat am disponibil? Oare cat costa?“), omitand ca avem dreptul de a spune „nu“ si uneori simtind rusinea de a ne exercita acest drept („ce o sa creada despre mine daca ii spun ca nu am bani pentru interventie?“)
De unde frica de stomatolog?
S.F.: Cred ca elementul principal al fricii este legat de durere, ca, uneori, dupa interventie, viata este mai putin comoda (in cazul unei interventii chirurgicale, de exemplu) si poate fi, intr-adevar, un lucru care creeaza aversiune („orice imi creeaza disconfort, este rau“).
Un alt factor pare sa fie slaba capacitate pe care unii o au de a estima efectul benefic al unor lucruri care sunt neplacute in prezent si efectul nociv al unor lucruri care sunt placute in prezent.
Daca iesim intr-o seara in oras, putem bea o cantitate mare de alcool sub influenta starii de bine din acea clipa, fara sa ne gandim prea mult la efectele de a doua zi. Sau, chiar daca ne gandim la ele, uneori le subestimam.
La fel, nu estimam beneficiile interventiilor stomatologice, concentrandu-ne atentia, de multe ori, pe faptul ca sunt sau ar putea fi dureroase. Efectul imediat (durerea) devine un factor de respingere suficient de mare.
Care sunt cele mai frecvente probleme cu care vin romanii la cabinetul stomatologic?
Carmen Trufas: In primul rand, durere si estetica, isi doresc dinti mai albi, apoi vin pentru carii si lucrari dentare.
Care sunt acele greseli al caror rezultat este stricarea dintilor?
C.T.: Acestea sunt: igiena incorecta, consumul crescut de bauturi carbogazoase, alimentatia necorespunzatoare, bogata in carbohidrati, si alimentele de tip fast-food.
Cum putem avea grija de gingii si ce inseamna, de fapt, niste gingii sanatoase?
C.T.: Inflamatia gingivala duce la gingivite, iar acestea apar, in primul rand, din cauza igienei incorecte si a faptului ca, atunci cand vedem sange, evitam sa periem zona respectiva, ceea ce este total gresit.
Cu cat sangereaza mai mult, cu atat trebuie sa insistam, fara sa traumatizam insa zona. Igiena corecta se face zilnic, de doua ori pe zi (dimineata si seara), cu periuta de dinti, pasta de dinti, cu ata dentara si apa de gura, periajul corect realizandu-se dinspre gingie spre dinte.
Ce putem evita prin igiena corecta a dintilor?
C.T.: Ne tine la distanta de depunerile de placa microbiana (tartru), de mirosul neplacut al gurii, de aparitia cariilor si de inflamatia gingivala (sangerarea gingivala), care duce la parodontopatie si pierderea dintilor.
Dar atunci cand, dupa masa, nu ne putem spala pe dinti?
C.T.: Atunci putem folosi guma de mestecat. Aceasta trebuie mestecata circa doua minute si are rolul de a desprinde resturile alimentare de pe dinti si de a improspata respiratia pentru scurt timp. Guma de mestecat nu trebuie sa inlocuiasca periajul, fiind o metoda de compromis.
Ce inseamna preventie?
C.T.: Periajul zilnic (de minim doua ori), controlul stomatologic de doua ori pe an (din sase in sase luni) pentru a se identifica eventualele probleme dentare, detartraj si periaj profesionist (din sase in sase luni, iar in cazul pacientilor cu parodontopatie igienizarile se pot face mai des, la trei-patru luni), alimentatie sanatoasa, fluorizari (pentru copii pana in 14 ani, daca este cazul).
Ce efecte are neglijarea unei simple carii?
C.T.: Netratarea unei carii simple, care se rezolva intr-o singura sedinta, fara durere, posibil fara anestezie si cu costuri minime, duce la transformarea acesteia intr-o carie complicata, ceea ce inseamna durere, anestezie, pierderea vitalitatii (a nervului dentar), sedinte multiple, costuri suplimentare si uneori poate duce la infectii radiculare si la pierderea dintelui.
In cazul copiilor, pierderea precoce a unui dinte de lapte poate duce la eruptia necontrolata a dintilor permanenti, ceea ce conduce la o dentitie inestestica si nefunctionala, pentru ca dintii nu mai calca corect unii peste altii.
Carmen Trufas este medic stomatolog, facebook.com/ClinicaDentaraDrTrufas, [email protected], 0722787377.
Stefan Feldmann este psihoterapeut REBT acreditat COPSI, colaborator MindInsitute si Centrul PSI. [email protected], 0744 547 768.
