Ești matinală sau nocturnă? Cum îți afectează memoria ceasul intern
Sunteţi persoane matinale sau dimpotrivă? Dimineţile de iarnă vă „omoară“ concentrarea şi memoria? Ei bine, există o scuză.
Toţi avem aşa-numite ritmuri circadiene zilnice, care ne dictează ce să facem: când trebuie să mâncăm, să dormim sau chiar când să ne amintim lucruri.
Ele ne fac să fim „mierle“, activi dimineaţa, sau „bufniţe“, activi seara. „Mierlele“ au metabolismul mai activ dimineaţa, începând după ora 6, cu un maxim la ora 8, în timp ce „bufniţele“ au un metabolism întârziat dimineaţa, care începe să se „trezească“ pe la ora 8.
Iar seara, primii se sting mai repede, iar cei din urmă abia atunci ajung la un maxim de activitate mentală – între șapte şi zece.
Citește și:
Ce să faci pentru o memorie mai bună
Trucuri ca să-ți antrenezi memoria
Este important de spus că majoritatea adolescenţilor este pe profilul „bufniţă“ şi ei sunt dezavantajaţi de un orar care începe dimineaţa devreme, creierul lor fiind încă incapabil să se mobilizeze.
Studiile realizate la Universitatea Fraser (Canada) au descoperit că „bufniţele“ stau mai prost cu memoria de scurtă durată şi cu ignorarea informaţiilor nerelevante dimineaţa şi mai bine după-masa.
Deci, cei care sunteţi „bufniţe“, aveți toate şansele să fiţi mai puţin productivi dimineaţa şi acum aveţi chiar o scuză pentru asta. E dreptul vostru să fiţi aşa – aşa sunteţi construiţi!
De asemenea, acelaşi studiu a relevat că performanţa memoriei creşte după ce dormim şi este afectată de deprivarea de somn. Se ştie, de o bucată de vreme, că în timpul somnului se consolidează amintirile.
Trec din memoria de scurtă durată, în cea de lungă durată. Se pare că, atunci când vrem să trecem cu bine un test de cunoştinţe, este indicat să învăţăm cu una-două ore înainte de somn, iar apoi să dormim măcar șase ore.
În plus, somnul ne protejează de Alzheimer! În timpul somnului, creierul se curăţă de deşeurile care se strâng în urma funcţionării sale, inclusiv unele care, dacă se depun în creier, conduc la teribila boală.
Se ştie că bolile psihice sunt, toate, asociate cu probleme de somn, iar oamenii în vârstă dorm mai puţin şi au frecvent insomnii.
De asemenea, oamenii care lucrează în schimburi de noapte, care alternează cu munca normală din timpul zilei, pot suferi de alterări ale ritmului circadian şi, ca urmare, de probleme cu memoria. La fel şi cei care călătoresc frecvent pe distanţe mari şi astfel ajung să fie afectaţi de fenomenul de jetlag.
La aceştia s-a descoperit un fenomen îngrijorător şi anume o scădere a apariţiei de noi neuroni, care provoacă amnezii retrograde (adică incapacitatea de a-şi aminti lucruri din trecut, în special de dinaintea călătoriei).
Alterări ale ritmului circadian au loc şi sezonier – adică în timpul iernii. Asta se întâmplă în special la cei care trebuie să se scoale dimineaţa devreme, când este încă întuneric.
În felul acesta, are loc o desincronizare între cerinţele activităţii zilnice şi capacitatea creierului de a-şi mobiliza resursele.
Iar studiile arată că creierul prezintă activări mai mici în timpul sarcinilor de atenţie şi memorie de lucru între solstiţiul de iarnă şi solstiţiul de vară.
Iar dacă nu ştiaţi, ritmul circardian este cuplat cu sistemul imunitar. Din acest motiv, organismul are un profil pro-inflamator iarna şi anti-inflamator vara, iar imunitatea se mobilizează în timpul somnului, ajutând la însănătoşire.
De aceea suntem somnolenţi atunci când suntem bolnavi. Este semnalul organismului de a trece în modul de vindecare. Citiţi acest articol înainte de culcare…
De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro
Foto: Shutterstock
