Felul în care bacteriile, mama și sportul ne dictează soarta
Vrei să fii sănătoasă fizic și emoțional? Atunci e cazul să fii atentă la ce mesaje îți transmit bacteriile din propriul corp. Da, ai citit bine: bacteriile.
Am mai vorbit la rubrica asta despre rolul pe care îl au bacteriile din intestin în reglarea creierului, inclusiv ca posibilă terapie a unor boli grave, precum autismul şi depresia.
Citește și:
Cum ne influențează sarcina comportamentul la volan
Bacterii bune și rele pentru organism. Cum sarcina depinde de spălatul pe dinți!
Se ştie de ceva vreme că aceste bacterii ne influenţează dieta, comportamentul şi unele stări precum anxietatea sau boli precum hipertensiunea.
Recent, cercetătorii în neuroştiinţe din Lisabona au descoperit că flora intestinală îşi ajută „gazda“ să detecteze care substanţe nutritive îi lipsesc din alimentaţie şi apoi dictează în ce cantitate ele trebuie consumate.
Aceste bacterii – numite Lactobacillus şi Acetobacter – funcţionează ca nişte adevărate fabrici metabolice, care transformă mâncarea pe care o primesc în chimicale, numite metaboliţi, care metaboliţi transmit un mesaj creierului „gazdei“ despre cât mai poate funcţiona organismul fără un anumit aminoacid.
Cam ca şi senzorul de benzină pe care îl avem la maşină. Iar acest lucru se întâmplă de la musculiţa de oţet şi până la om.
Evoluţia (da, există aşa ceva) a conservat această simbioză dintre bacterii şi organismele lor gazdă, precum şi calea de comunicare dintre ele. Adică cum îşi transmit una alteia nevoile.
Prin această cale, bacteriile îi spun gazdei ce anume să mănânce. În plus, în afară de dietă, aceste microorganisme – cu care trăim în simbioză – se pare că ne influenţează comportamentul social. De ce?
Dacă gazda lor este mai socială, ele au şanse mai mari să se răspândească într-o populaţie mai mare. Ăsta ar fi şi mecanismul prin care flora intestinală reglează anxietatea gazdei sale, aşa cum am mai pomenit.
În plus, în ultimii ani s-au făcut studii longitudinale (adică unele în care se urmăreşte evoluţia unor subiecţi timp de ani de zile) şi s-a ajuns la concluzia că dieta şi stilul de viaţă din timpul sarcinii, precum şi flora bacteriană din primele luni după naştere, toate, influenţează genele copilului şi dezvoltarea lui ulterioară.
De exemplu, s-a descoperit că flora bacteriană la sugar determină depozitele de grăsime de la vârsta adultă. Experimentele realizate anul trecut în Germania pe şoareci au relevat faptul că mamele care au avut în timpul sarcinii o dietă bogată în grăsimi, produc pui obezi, cu intoleranţă la lactoză şi cu diabet de tip 2.
Alte studii similare, dar desfăşurate la Cambridge, au relevat că mamele subnutrite în timpul sarcinii au născut de asemenea pui cu intoleranţă la lactoză şi cu boli pancreatice.
Iar un studiu foarte recent realizat în Canada a pus în evidenţă o legătură între infecţiile din timpul sarcinii şi riscul de a naşte pui cu boli ce afectează dezvoltarea creierului.
În fine, într-un studiu de anul trecut realizat de clinica Mount Sinai din New York se arată că supravieţuitorii Holocaustului au făcut copii mai predispuşi la tulburări de stres.
Nu doar dieta, infecţiile sau stresul contează, ci şi stilul de viaţă şi mai ales sportul. Cercetătorii suedezi au făcut un experiment, în care participanţii au mers pe bicicletă pedalând cu doar cu un picior timp de 45 de minute, de patru ori pe săptămână, timp de trei luni.
După asta, s-a constatat că muşchii de la piciorul cu care au pedalat aveau modificate genele care gestionează răspunsul la insulină, inflamaţiile şi energia metabolică. Precum vedeţi, realitatea e complexă.
La starea noastră de bine nu doar meditaţiile şi gândirea pozitivă contează, ci și o groază de alte lucruri. Să încercăm să ţinem cont măcar de cele pe care le putem noi influenţa.
De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro
Foto: Shutterstock
