Greață, ulcer, nod în gât, gastrită? Somatizarea sau ce mesaje îți transmite corpul tău
Senzație de greață sau că avem ceva în gât, imposibilitatea de a înghiți, gastrită sau chiar ulcer… Te-ai gândit vreodată că problemele tale de sănătate au o cauză emoțională și nu una strict medicală? Ce sunt, de fapt, somatizările la nivel digestiv.
Este important de știut că bolile psihosomatice apar atunci când starea noastră de bine este afectată de trăiri și emoții negative puternice, pe o perioadă îndelungată.
Organismul percepe acest dezechilibru atât la nivel psihic, cât și la nivel fizic, și îl va exprima prin somatizarea trăirilor și dezvoltarea unor afecțiuni.
Astfel, somatizările reprezintă, de fapt, modul prin care corpul nostru trage semnalul de alarmă și ne transmite că undeva există un conflict sau un blocaj emoțional puternic (situații neîncheiate, răni încă deschise, pierderi etc.) căruia psihicul nu îi mai poate face față.
Iar în spatele fiecărui simptom, fiecărei zone sau organ afectat se află un mesaj. De exemplu, somatizările la nivel digestiv reflectă modul în care reușim să „absorbim“ și să „digerăm“ diverse sentimente, gânduri sau situații de viață noi cu care ne confruntăm.
Citește și:
Somatizare: mesajele emoționale pe care le transmite durerea
Somatizare – când emoțiile ne cauzează probleme respiratorii
Prin urmare, sistemul digestiv poate fi comparat cu un barometru care ne indică gradul de preocupare, deschidere și reacție la noutate.
Astfel, persoanele care manifestă o reticență crescută la noutate vor investi mai mult timp, vor depune mai mult efort și vor cheltui mai multă energie decât ceilalți pentru a accepta și a se adapta situațiilor nou apărute, fapt care va conduce către o serie de trăiri negative intense și la o creștere majoră a nivelului de stres.
În consecință, și reacțiile fizice vor fi pe masură, ele devenind mult mai vulnerabile și mai predispuse afecțiunilor digestive psihosomatice.
Aviz celor introvertiți!
Persoanele care somatizează la nivel digestiv sunt, în general, introvertite, rigide, se adaptează greu la situațiile care ies din tiparele de viață cu care sunt obișnuite.
Au tendința să trăiască în trecut, să mențină vie amintirea eșecurilor și insatisfacțiilor pe care le-au experimentat și își reprimă deseori gândurile și dorințele.
Relaționarea cu cei din jur se realizează cu dificultate, deoarece au un spirit critic și autocritic foarte dezvoltat.
Teama de nou și necunoscut este o altă caracteristică ce împiedică ieșirea din zona de confort, blocându-și singuri evoluția și dezvoltarea.
Atunci când ajungem să somatizăm sub formă de vărsături înseamnă că ne confruntăm cu evenimente, persoane sau idei care ne-au fost „băgate pe gât“, pe care le considerăm nedrepte, incorecte și ne este greu să le „digerăm“.
Apariția acestor situații creează în noi furie, frustrare sau frică, iar când toate aceste trăiri nu sunt exprimate prin cuvinte, neacceptarea sau respingerea, dezgustul sau repulsia față de cele întâmplate se manifestă violent la nivel fizic, prin vărsături.
Senzația de nod în gât…
… și înghițire greoaie se manifestă când avem de-a face cu un blocaj emoțional foarte puternic, pe care nu putem sau nu vrem să-l „înghițim“.
Adică atunci când situațiile de viață cu care ne confruntăm nu sunt în conformitate cu principiile, normele și valorile noastre personale, dar circumstanțele în care ne aflăm ne obligă să le acceptăm.
Toate aceste constrângeri și compromisuri pe care le facem nasc în noi sentimente de mânie și furie, pe care nu întotdeauna avem posibilitatea sau curajul să le exprimăm liber.
Această incapacitate de ne spune părerea sau de a ne lua singuri apărarea va ajunge să ne gâtuie, atât la propriu, cât și la figurat.
Iar dacă vom continua să menținem starea pe o perioadă semnificativă de timp, toate aceste sentimente reprimate vor genera o dificultate sau un blocaj al înghițirii la nivel fizic.
Hiperaciditate & gastrită
Din perspectivă psihosomatică, aciditatea gastrică reprezintă rezultatul unor stări îndelungate de nesiguranță și incertitudine legate de existența de zi cu zi.
Aceste stări de permanentă îngrijorare vor fi accentuate de conflictul dintre nevoile și visele noastre și ceea ce se întâmplă în realitate, sporindu-ne și mai mult sentimentul de neputință și neîmplinire.
Asta ne va provoca emoții negative puternice, greu de acceptat și de digerat, care ne vor hrăni furia, ne vor „irita“ și vor sfârși prin a ne „arde“ în interior, conducând la apariția gastritei.
Ulcerul gastric
Reprezintă rezultatul reprimării excesive a unor furii, resentimente sau agresivități foarte puternice. Incapacitatea exprimării propriilor nevoi, dorințe și emoții ne face, de cele mai multe ori, să ne simțim neînțeleși, nevalorizați sau chiar neacceptați în relațiile cu ceilalți.
De aceea, din teama de a fi respinși și din dorința de validare, ajungem să „înghițim“ orice, doar pentru a le face pe plac celorlalți și de a ne simți în siguranță.
Însă, în timp, lipsa exteriorizării sentimentelor va conduce către un nivel excesiv de agresivitate, care ne va „roade pe dinăuntru“, atât la figurat, cât și la propriu.
Stilul de viață și somatizarea
Pe lângă emoțiile pe care le trăim zi de zi, stilul de viață joacă un rol foarte important în favorizarea apariției somatizărilor la nivel digestiv.
Digestia debutează încă din cavitatea bucală, de aceea, pe lângă calitatea alimentelor, este important și modul în care mâncăm.
Atunci când avem un ritm de viață dezordonat, când sărim peste mesele importante ale zilei, când mâncăm pe fugă sau nu mestecăm corect, sistemul digestiv va funcționa mult mai lent.
Menținute pe o perioadă îndelungată, toate aceste aspecte își vor pune amprenta și vor contribui la favorizarea apariției unor afecțiuni digestive sau a unor somatizări.
De Andra Zaharia, psiholog clinician, psihoterapeut integrativ în formare, consilier vocațional și dezvoltare personală, 0726 757 396, andrazaharia.weebly.com
A consemnat Cătălina Cristescu
