Intoleranta la lactoza
Afla ce inseamna intoleranta la lactoza, cum o depistam si cum ne putem diversifica alimentatia. Dr. Luminita Florea, medic specialist nutritie, diabet si boli metabolice, ne ofera toate informatiile necesare.
Cum apare intoleranta la lactoza? Care sunt cele mai afectate categorii de varsta?
Dr. Luminita Florea: Intoleranta la lactoza este cea mai des intalnita forma de intoleranta alimentara, cu o incidenta de 75% la nivelul populatiei globale si de peste 17% in tara noastra.
Acesta afectiune se caracterizeaza prin incapacitatea organismului de a digera si absorbi lactoza. In mod normal, lactoza este scindata la nivelul intestinului subtire in glucoza si galactoza, sub actiunea enzimatica a lactazei (enzima proprie organismului), doar aceste monozaharide putand fi absorbite prin mucoasa intestinului subtire.
Momentul si rata de reducere a nivelului de lactaza sunt determinate genetic. Ca si categorii de varsta, declinul activitatii enzimatice a lactazei incepe, de obicei, la varsta prescolara (2-6 ani), insa se poate inregistra si un debut mai tardiv, la orice varsta, si se accentueaza odata cu inaintarea in varsta.
Care sunt manifestarile intolerantei la lactoza?
Dr. L. F.: Atunci cand exista un deficit de lactaza, apare un disconfort gastric la circa 30-120 minute dupa consumul de alimente care contin lactoza.
Simptomatologia intolerantei la lactoza poate fi in anumite cazuri foarte zgomotoasa, disconfortul produs depinzand de factori precum toleranta individuala, rata de digestie, varsta sau grupul etnic din care face parte persoana in cauza.
Manifestarile intolerantei includ: dureri abdominale (mai usoare sau mai severe), stare de oboseala, senzatie de greata sau voma, balonare, gaze (meteorism abdominal aparut imediat dupa masa respectiva sau pe tot parcursul zilei), modificari ale tranzitului intestinal (in special diaree), o stare generala de disconfort si lipsa de energie.
Intrucat aceste simptome se aplica oricarui tip de intoleranta alimentara, suspiciunea de intoleranta la lactoza apare doar daca persoana a consumat produse care contin lactoza anterior aparitiei acestor manifestari.
Cum o putem depista?
Dr. L. F.: Exista o varietate de metode folosite pentru diagnosticarea intolerantei la lactoza. In primul rand, avem testul de toleranta la lactoza. Acesta presupune ingerarea unei doze de lactoza.
Daca pacientul prezinta o cantitate adecvata de lactaza, lactoza se va absorbi corect si glicemia va creste. Valoarea glicemiei ramane neschimbata in cazul unui pacient cu intoleranta la lactoza, intrucat lactoza nu este absorbita, ci eliminata in colon si devine cauza simptomelor descrise mai sus.
Exista, de asemenea, testul respirator cu hidrogen. Acesta este extrem de eficient pentru persoanele adulte (si pentru copiii mai mari).
In cadrul acestuia, se estimeaza cantitatea de hidrogen in aerul expirat (emanata in cantitate sporita in cazul acestei afectiuni) dupa ingerarea unei bauturi bogate in lactoza.
Cantitatea de lactoza administrata este calculata in functie de varsta si de greutatea persoanei respective. Intrucat dureaza un timp indelungat si presupune acuratete, copiii mici nu il pot efectua.
Testul genetic pentru intoleranta la lactoza este o alternativa foarte simpla pentru pacient, indiferent de varsta. Predispozitia genetica pentru intoleranta la lactoza se stabileste prin determinarea unui genotip specific.
Pentru copii, este recomandata testarea aciditatii scaunului. Lactoza nedigerata creeaza acid lactic si alti acizi grasi care pot fi detectati intr-o proba de scaun. Testul se considera pozitiv daca pH-ul scaunului are o valoare mai mica de 5,5.
Biopsia de mucoasa intestinala se obtine prin endoscopie sau prin introducerea unor capsule ce ajung pana in intestin. Fiind insa necesara sedarea pacientului, aceasta se efectueaza doar in cazuri extreme.
Deseori, cea mai folosita este proba practica. Aceasta este o metoda de excludere, care presupune scoaterea treptata din meniu a alimentelor care pot conduce la intoleranta (pentru se a identifica alimentul-cauza), care pot fi reintroduse apoi in meniu, in functie de gravitatea afectiunii.
Exista mai multe tipuri de intoleranta la lactoza?
Dr. L. F.: Din punctul de vedere al cauzei deficitului enzimatic, exista 3 forme de intoleranta la lactoza. Intoleranta congenitala la lactoza este o afectiune foarte rara, caracterizata prin incapacitatea de a sintetiza lactaza. Aceasta se manifesta clinic prin diaree la initierea alimentatiei naturale cu lapte.
Exista, de asemenea, intoleranta primara la lactoza ce apare in urma reducerii fiziologice progresive a activitatii lactazei din enterocite, odata cu inaintarea in varsta.
Declinul activitatii enzimatice incepe de regula, la varsta prescolara (2-6 ani), insa se poate inregistra si un debut tardiv, la orice varsta. Momentul si rata de reducere a nivelului de lactaza sunt determinate genetic.
Nu in ultimul rand, exista intoleranta secundara la lactoza. Aceasta apare in urma unei afectiuni acute (a unui episod de gastroenterita) sau cronice (ex. boala Crohn sau boala celiaca), iar deficitul de lactaza se manifesta temporar si este reversibil dupa regenerarea epiteliului intestinal.
Cat de severe pot fi reactiile la lactoza?
Dr. L. F.: Gradul de toleranta/intoleranta la lactoza este diferit de la individ la individ, astfel incat ceea ce poate duce la dureri abdominale si tulburari digestive severe secundare aportului de lactoza pentru o persoana, poate sa cauzeze un disconfort minor unei altei persoane.
Desi in prezent nu exista un tratament care vindeca aceasta afectiune, efectele sale pot fi evitate cu usurinta prin eliminarea sau reducerea din dieta a alimentelor care contin lactoza.
Care sunt produsele care pot contine lactoza si trebuie evitate?
Dr. L. F.: Desi denumirea acestui dizaharid poate induce in eroare, lactoza nu se regaseste numai in laptele clasic sau in lactate, ci si in alte produse de larg consum: mezeluri, paine si produse de patiserie, cozonaci, biscuiti si prajituri, margarina, unt, sosuri de tip ketchup, maioneza sau mustar, dulciuri.
In cazul laptelui, care este, alaturi de toata familia de lactate, o sursa principala de calciu pentru organism, exista o alternativa viabila: laptele fara lactoza.
Acesta este identic din punct de vedere nutritional cu cel clasic, dar fara lactoza, substanta care duce la aparitia simptomatologiei.
Cum compensam lipsa acestor produse din alimentatie?
Dr. L. F.: Consumul de lapte si de preparate din lapte este cel mai comun mod de a asigura organismului aportul de calciu, un mineral deosebit de important pentru sanatate.
Calciul contribuie la soliditatea oaselor si a dintilor indiferent de varsta, in mod special pentru persoanele de sex feminin, precum si in perioadele de crestere (pentru copii si adolescenti), pe durata sarcinii, a alaptarii si dupa instalarea menopauzei.
Destul de putine alimente sunt bogate in mod natural in calciu si au un continut scazut de lactoza, putand fi alternative sanatoase pentru lapte si lactate. Acestea includ: sardine, broccoli, conserve de peste cu oase, guliile, frunzele verzi (toate tipurile de salate), patrunjelul.
Necesarul zilnic de calciu este destul de dificil de atins in cazul in care se exclud complet lactatele, alternativa fiind consumul de lapte fara lactoza.
Acesta previne disconfortul digestiv, permitand organismului sa-si asigure necesarul de calciu si vitamina D. O restrictionare totala a laptelui si produselor lactate poate duce la cresterea riscului aparitiei unor boli ale sistemului osos, precum osteoporoza.
Putem dezvolta si alte probleme de sanatate asociate intolerantei la lactoza?
Dr. L. F.: Odata aparute, simptomele intolerantei la lactoza afecteaza echilibrul digestiv si confortul general in proportie mai mica sau mai mare, aspect care difera de la o persoana la alta.
Daca se identifica factorul cauzator al simptomelor deranjante si se ajunge la eliminarea sa completa din dieta, riscurile pe termen lung ale unei astfel de alimentatii sarace in surse lactate sunt cauzate de deficitele de calciu si vitamina D pe care le contineau aceste alimente.
Pe termen lung, poate fi afectat sistemul osos, dezvoltandu-se afectiuni precum osteopenia si osteoporoza, crescand, in acest fel, riscul aparitiei fracturilor.
Vitamina D are un bine cunoscut rol in combaterea infectiilor, in absorbtia calciului si in mentinerea unui sistem imunitar sanatos.
Deficitul de vitamina D se asociaza cu scaderea imunitatii, predispozitie pentru aparitia obezitatii si a bolilor de tip consumptiv (cancerul mamar sau cel de tub digestiv).
Dr. Luminita Florea este medic specialist nutritie, diabet si boli metabolice
Centrul medical ProVita
Foto: 123rf.com
