Marijuana, tutun, alcool… cum ne afectează dependențele
Bem alcool frecvent, unii fumează marijuana sau tutun fără să-și pună problema că au o problemă. Dar ce efecte au distracțiile noastre de zi cu zi?
MARIJUANA
Experiențele oamenilor legate de marijuana variază foarte mult și depind de puterea drogului utilizat. În general, fumatul marijuanei mai întâi relaxează, apoi induce o stare de bună dispoziție.
Citește și:
5 pași pentru a scăpa de dependența de cumpărături
Ajută-ți partenerul să depășească dependența
De obicei, aceste efecte sunt simțite după câteva minute și după aproximativ jumătate de oră urmează o stare de somnolență și de liniște. Unii oameni percep acest lucru ca pe o stimulare, urmată de o senzație relaxată, de liniște.
Utilizatorii pot trece de la ilaritate, la tăcere contemplativă, dar aceste schimbări reflectă de multe ori starea emoțională deja existentă a utilizatorului.
Când hașișul sau marijuana de calitate superioară se mestecă, efectele își fac mai greu apariția (după o oră sau două) și drogul poate avea o reacție halucinogenă mai intensă.
Efectele marijuanei asupra funcțiilor mentale, inclusiv memorare și învățare, pot dura mai mult decât senzația euforică propriu-zisă.
Deoarece corpul elimină extrem de greu THC-ul și compușii săi reziduali (unii dintre ei afectează și funcțiile creierului), funcțiile cognitive ale unei persoane pot fi afectate o zi sau mai mult după consumarea unei singure doze.
Supradoză de marijuana și alte efecte negative
Supradoza letală e, practic, imposibilă. Uneori, oamenii au raportat o senzație de anxietate sau de teamă imediat după ce au fumat sau după o doză deosebit de ridicată.
O conversație relaxată și liniștitoare cu utilizatorul este adesea cel mai bun tratament pentru asemenea episoade. Deși nimeni nu a murit din cauza unei supradoze de marijuana, aceasta afectează judecata și tipurile de coordonare complexă necesare pentru a conduce mașina.
Accidentele auto și greșelile periculoase sunt cele mai mari riscuri ale intoxicației cu marijuana.
Cu toate acestea, persoanele cu boli de inimă sau hipertensiune arterială ar putea fi în pericol, deoarece consumul de marijuana crește ritmul cardiac și supune inima unui efort suplimentar.
De asemenea, marijuana poate pune îm pericol utilizatorii accidentali. Au fost consemnate cazuri de copii mici care au consumat prăjituri cu un conținut ridicat de canabis și au intrat în comă.
Deși cercetările sunt încă în curs, există dovezi că utilizarea repetată a marijuanei în timpul adolescenței, ar putea avea efecte pe termen lung asupra sistemelor cerebrale, cum ar fi cele care controlează anumite aspecte ale văzului.
În plus, studiile recente au arătat că adolescenții ar putea fi expuși unui risc mai mare decât adulții în privința afectării capacității de învățare și de memorare, indusă de THC, și că o utilizare îndelungată în adolescență poate crește riscul dificultăților psihice mai târziu.
NICOTINA
Nicotina este un tip specific de stimulent, care crește atenția, concentrarea și (posibil) memoria. Numeroase persoane au relatat, de asemenea, că nicotina are efect de calmare a anxietății. Supradoza periculoasă provocată de nicotină e destul de rară, dar este posibilă.
O supradoză gravă provoacă de obicei tremurături, convulsii care ar putea paraliza mușchii necesari pentru respirație și ar putea duce la moarte.
Intoxicările mai puțin grave cu nicotină produc amețeli, slăbiciune și greață, care dispar după ce substanța este eliminată.
Numeroase persoane se confruntă cu astfel de efecte secundare când fumează pentru prima dată sau atunci când folosesc pentru prima dată gumă de mestecat cu nicotină, când încearcă să renunțe la fumat (guma conține mai multă nicotină decât țigara).
Așa cum se întâmplă și la alte droguri, nicotina ajunge la făt dacă femeia e însărcinată și poate provoca daune permanente. Dacă mama fumează, efectele negative specifice fumatului au, de asemenea, impact asupra fătului.
Sevrajul de nicotină poate fi foarte dur
Unul dintre cei care încercau să se lase de fumat, spunea că îi vine să lovească ceva. Nu toți fumătorii sunt atât de excesivi, dar, la scurt tip după ce decid să se lase, majoritatea raportează dorința puternică de a fuma și iritabilitate în primele două sau trei săptămâni de la ultima țigară.
Acestea sunt simptome clare de sevraj și se pot întinde pe termen lung. Majoritatea fumătorilor spune că prima țigară a zilei îi face să se simtă cel mai bine. Acest efect poate fi înțeles ca încetarea unui minisevraj după abstinența de peste noapte.
Fumatul și reacțiile emoționale la adolescenți
Depresia e o problemă frecventă la adolescenți. Între 15-20% dintre adolescenți ar putea deveni deprimați la un moment dat.
Fumatul a fost mereu considerat o consecință a depresiei în rândul tinerilor, dar este posibil ca, în cazul unora dintre ei, fumatul să ducă la depresie.
S-a dovedit că adolescenții care sunt fumători, au o probabilitate de două or mai mare de a suferi un episod de depresie majoră și că adolescenții cu depresie pe termen lung sunt mai susceptibili de a deveni fumători decât cei fără depresie.
Deși aceste rezultate nu ne spun de ce un fumător adolescent are o probabilitate mai mare de a deveni deprimat, ele pot fi semnale de alarmă.
Un tânăr care are probleme cu depresia, ar putea fi expus unui risc mai mare decât ceilalți de a se apuca de fumat și ar fi înțelept pentru asemenea persoane să aibă grijă deosebită și să evite locurile unde se fumează.
De asemenea, un adolescent care fumează ar putea fi predispus la depresie și ar trebui să urmărească simptomele sale precoce, astfel încât să înceapă un tratament antidepresiv, dacă e necesar.
ALCOOLUL
Alcoolul este un hipnotic sedativ. Când oamenii beau alcool, aproximativ în prima jumătate de oră simt plăcere și relaxare, adesea devenind mai comunicativi și deschiși din punct de vedere social.
Dar aceste senzații sunt înlocuite de sedare și somnolență pe măsură ce alcoolul este eliminat din corp, astfel că pot deveni mai târziu retrași și tăcuți.
Alcoolul și neuronii
Probabil că ați auzit de variante ale afirmației: „De fiecare dată când bei un pahar cu alcool, omori
10.000 de neuroni“.
Deși e puțin probabil ca o persoană să bea suficient alcool într-un anumit context pentru a ucide neuronii în mod direct, având în vedere aceste generalizări, există un sâmbure de adevăr în acest avertisment.
Consumul de alcool cronic, repetat, lezează și uneori distruge celulele în anumite regiuni ale creierului. S-a dovedit că s-ar putea să nu fie nevoie de o istorie prea lungă de băut asiduu pentru a se întâmpla asta.
În general, un medicament poate fie să crească, fie să scadă probabilitatea ca o anume celulă nervoasă să rămână activă și să comunice cu celelalte celule cu care este conectată.
În general, alcoolul slăbește acest tip de comunicare sau de activitate sinaptică, acțiunea sa fiind astfel asemănătoare ce cea a altor sedative, cum ar fi barbituricele (fenobarbital) sau benzodiazepine (valium).
În ciuda întreruperii acestei activități neuronale, numeroase persoane susțin că alcoolul le activează sau le stimulează, mai ales la scurt timp după ce beau, când concentrația de alcool în sânge crește.
Deși nu știm exact de ce alcoolul produce senzații de stimulare, există câteva explicații. Mai întâi, este acțiunea bifazică a alcoolului.
În concentrații scăzute, alcoolul activează anumite celule. Pe măsură ce cantitatea crește, aceleași celule își încetinesc ritmul iar activitatea lor se întrerupe.
Cinci zone ale abilității mentale sunt compromise substanțial prin consumul cronic de alcool: capacitatea de gândire abstractă, de memorare, rezolvarea de probleme, atenția și concentrarea, percepția emoțiilor.
Până la 70% dintre cei care caută să se trateze de problemele cu alcoolul au suferit afectarea la aceste niveluri.
Foto: Shutterstock
