Sindromul burnout, boala profesionala a secolului nostru. Cum il combati
Stresul prelungit care se cronicizeaza duce la aparitia unui fenomen cu implicatii grave pe termen lung. Sindromul de burnout este considerat a fi boala profesionala a secolului, iar cazurile se inmultesc de la an la an, potrivit Oxford Journals. De cele mai multe ori, acest fenomen apare fara sa ne dam seama, ne ia prin surprindere si ne seaca de energie, lasandu-ne epuizati si demoralizati.
Stresul prelungit care se cronicizeaza duce la aparitia unui fenomen cu implicatii grave pe termen lung. Sindromul de burnout este considerat a fi boala profesionala a secolului, iar cazurile se inmultesc de la an la an, potrivit Oxford Journals. De cele mai multe ori, acest fenomen apare fara sa ne dam seama, ne ia prin surprindere si ne seaca de energie, lasandu-ne epuizati si demoralizati.
Ce este sindromul de burnout?
Termenul de „burnout” a fost folosit pentru prima data in 1970, de catre psihologul american Herbert Freudenberger, pentru a descrie consecintele severe ale stresului si ale asteptarilor nerealiste pe care oamenii le au fata de mediul de lucru.
Psihologul David Ballard, membru al Asociatiei Americane a Psihologilor, descrie fenomenul de burnout drept „o perioada lunga de timp in care o persoana se simte epuizata, interesul pentru activitatile zilnice scade, iar efectul este o scadere a productivitatii lor la locul de munca”.
Burnout-ul apare mai ales in randul medicilor care petrec ore in sir in salile de operatii sau a celor de la camera de garda, dar in ultimii ani a inceput sa fie raspandit mai ales printre angajatii corporatiilor multinationale, unde concurenta este mare, iar cerintele sunt pe masura. Dorinta oamenilor de a face performanta la locul de munca, precum si asteptarile lor in ceea ce priveste avansarea in cariera pot duce la un stres continuu finalizat cu aparitia acestui sindrom.
Ce pot face companiile pentru a evita burnout-ul?
Corporatiile care tin la productivitatea angajatilor si vor sa prospere stiu cat de importante sunt programele de wellbeing, care ii ajuta pe oameni sa se relaxeze, sa scape de stres si sa interactioneze intr-un mod placut. Acestea le permit angajatilor sa isi recapete echilibrul personal, sa fie mai sanatosi si sa isi recapete productivitatea la locul de munca.
De exemplu, terapia prin arta este o modalitate excelenta de a combate stresul si de a stimula creativitatea. Iar o companie care se respecta stie ca simpla organizare a unui atelier de fotografie ii va ajuta pe angajati sa scape de anxietate, sa se relaxeze si sa elimine stresul. Exista numeroase metode prin care companiile isi pot sustine angajatii cand acestia dau semne ca sunt afectati de stresul cronic, iar corporatiile care au grija de oamenii lor se bucura de o reputatie mai buna si forta de munca energica.
Care sunt simptomele sindromului de burnout?
Exista 10 semne care ajuta la recunoasterea sindromului de burnout. Cele mai comune sunt lipsa motivatiei, o scadere a nivelului de energie, epuizarea fizica si psihica, precum si un sentiment de inutilitate la locul de munca.
- Epuizarea. Un semn clar de burnout este faptul ca te simti constant obosit. Epuizarea poate fi fizica, emotionala sau mentala si se traduce prin faptul ca te simti secat de energie, indiferent cat de mult dormi sau te odihnesti.
- Lipsa de motivatie. Cand dispare entuziasmul fata de lucrurile care odata te incantau sau cand nu mai ai niciun fel de motivatie la serviciu, sunt sanse mari sa te confrunti cu sindromul burnout. Iti este din ce in ce mai greu sa te dai jos din pat dimineata si nu iti mai face placere sa mergi la serviciu.
- Frustrare, cinism si emotii negative. Te simti inutil la locul de munca sau simti ca ceea ce faci nu are o contributie reala. Oricine poate avea o zi proasta, dar in momentul in care esti pesimist fata de tot ceea ce te inconjoara si te simti coplesit de emotii negative, e posibil sa fii cuprins de burnout.
- Probleme cognitive. Stresul cronic iti poate afecta capacitatea de concentrare si de memorare. Cand suntem stresati, ne gandim obsesiv doar asupra lucrului care ne cauzeaza acel stres si nu mai acordam atentie sau importanta altor factori din viata noastra. Asta iti poate afecta si abilitatea de a lua decizii si vei observa ca ai dificultati in a-ti aminti unele lucruri, fie ele si recente.
- Scaderea productivitatii la serviciu. Burnout-ul are loc pe perioade mari de timp, asa ca o varianta pentru a-ti da seama daca ai ajuns la epuizare este sa compari performanta ta la locul de munca pe o perioada de doi sau mai multi ani. Cand suferi de stres cronic, productivitatea ta scade si esti mai predispus sa faci greseli sau sa iti scape lucruri din vedere.
- Probleme interpersonale acasa si la serviciu. Cand incepi sa ai mai multe conflicte cu cei din jur sau, dimpotriva, cand te inchizi in tine, iar comunicarea devine dificila este un semn ca esti afectat de burnout. Ti se intampla adeseori sa fii prezent doar fizic, dar cu mintea in alta parte, iar cei din jur sa iti faca reprosuri mai des.
- Nu mai ai grija de tine. Pentru a face fata stresului permanent, unele persoane se refugiaza sau cauta alinare in obiceiuri nesanatoase: beau mai mult, fumeaza, sunt sedentari, mananca mai mult junk food sau mananca foarte rar, dorm mai putin sau, din contra, dorm prea mult.
- Nu te poti detasa de locul de munca. Chiar si in timpul tau liber, iti verifici e-mailul, iar mintea ta este constant preocupata sa gaseasca solutii la problemele de la serviciu. Cand nu te poti detasa sau nu mai faci diferenta intre timpul liber si orele de lucru, sunt sanse mari sa te afli sub prea multa presiune.
- Nimic nu te mai multumeste. Te simti nefericit in legatura cu viata ta personala, cu cea profesionala, ti se pare ca totul merge pe dos, nu stii cum sa imbunatatesti lucrurile si nici nu ai energie sa o faci.
- Probleme de sanatate. Pe o perioada indelungata de timp, stresul cronic poate cauza probleme grave de sanatate. Aparatul digestiv este cel mai expus, dar sunt comune si problemele cu inima sau tensiunea arteriala, obezitatea sau depresia severa.
Cum poti combate sindromul de burnout?
Cei care au aceste simptome trebuie sa isi reevalueze stilul de viata si sa isi dea seama ca se afla pe o panta abrupta spre probleme mult mai grave, recomanda PsychologyToday.com. Din fericire, exista masuri pe care le poti aplica pentru a combate stresul cronic si a-ti recapata pofta de viata:
Contactul social este un antidot natural impotriva stresului, iar simplul fapt ca stai de vorba cu un prieten sau cu un membru al familiei ajuta la calmarea sistemului nervos, relateaza Helpguide.org.
Exercitiile fizice sunt un remediu cu efecte benefice imediate asupra starii tale de spirit. O plimbare de 30 de minute, 10 minute de mers alert sau exercitiile cardio iti protejeaza inima, iti regleaza tensiunea, te scapa de stres si iti imbunatatesc dispozitia. Iar cei care fac zilnic miscare reusesc sa doarma mai profund si sa se trezeasca mai odihniti.
Arta are un efect terapeutic asupra creierului, te destinde, stimuleaza creativitatea si te ajuta sa gasesti solutii mai rapid. Un hobby artistic, fie muzica, dans, pictura sau fotografie te va relaxa si iti va da un sentiment de implinire si contributie adusa societatii.
Concediul ar trebui sa fie o perioada in care sa te detasezi de locul de munca, sa uiti de e-mailuri si probleme de serviciu si sa te concentrezi pe lucrurile care iti fac placere. In plus, iti va fi mai usor sa te concentrezi cand te intorci cu mintea limpede din vacanta.
Evalueaza-ti asteptarile si incearca sa iti dai seama, in mod realist, ce obiective poti atinge si care sunt fanteziste, raportat la starea ta actuala. Invata sa spui „nu” cand te simti epuizat si nu mai prelua sarcini de lucru, daca stii ca va trebui sa depui eforturi prea mari pentru a le termina la timp.
Sursă foto: Shutterstock, Copyright: Antonio Guillem