Sportul e mai greu pentru fete?
Cand vine vorba despre sport, femeile se lovesc de o bariera psihologica de netrecut, care isi are adesea radacinile in adolescenta. Oare sportul e mai greu pentru fete? A venit vremea sa demontam acest mit!
Vrei sa faci sport? Poate ca pofta ti-a revenit privindu-i la televizor pe atletii de la Jocurile Olimpice. „Le invidiez pe fetele alea sculpturale“, suspina Maria I., 29 de ani.
„Si mie mi-ar placea sa pot sa urc opt etaje pe jos, cu un rucsac cu manuale in spate si cu copilul in brate, fara sa mi se taie rasuflarea. Stiu bine ca ar trebui sa fac exercitii, dar nu am timp.”
Cand vine vorba de sport, femeile se lovesc intotdeauna de o bariera psihologica. „Pentru barbati pare mult mai simplu“, continua Maria. „Ai zice ca au sportul in gene.”
Poate ca asa este, dar nu e numai asta la baza lenei aparente a femeilor sau a neputintei lor… invatate. Pentru ca da, neputinta aceasta este indusa.
Care sa fie diferenta dintre sexe?
Adevarul este ca, la o ora de educatie fizica, cele care se agita neindemanatic, isi coordoneaza cu greu miscarile, nu reusesc sa-si miste in acelasi timp piciorul stang si bratul drept sunt aproape intotdeauna femeile.
Acest handicap, care este adesea insotit de o dificultate de a se orienta in spatiu, o abilitate mai dezvoltata la barbati, tine de imaginea inconstienta pe care femeile o au despre ele.
Barbatii reusesc mult mai usor sa-si administreze masa corporala, caci se bazeaza pe masculinitatea lor.
In timp ce nefericitele, cand se privesc in oglinda in sala de sport, o fac mai putin ca sa se admire si mai degraba ca sa verifice ca nu sunt scalambe si ca au umerii la aceeasi inaltime. Ceea ce se intampla foarte rar la inceput.
Din adolescenta vine si inceputul penibil si descurajant, care le-ar putea lasa impresia dezagreabila ca ar fi reduse doar la un agregat de membre raschirate, greu de stapanit.
Fecioarele descurajate
In timpul activitatii fizice, barbatii si femeile urmaresc un scop diferit.
Femeile se gandesc mai degraba la sport ca la o corvoada indispensabila pentru constructia siluetei; in schimb, barbatii simt placere, fac sport ca sa se distreze, ca sa intre in competitie unii cu altii, sa regaseasca placerile copilariei…
Aceasta divergenta intre punctele de vedere isi are adesea originea in adolescenta.
Primul soc: descoperirea faptului ca exista o diferenta de forta fizica intre cele doua sexe.
„Pana printr-a cincea, inca mai poti sa-i bati pe baieti“, constata Andreea, eleva in clasa a XI-a. „Apoi iti dai seama ca se fac din ce in ce mai puternici.
Din pacate, scolile raman mixte si, atunci cand joci baschet, stii ca o sa alergi in spatele lor, fara ca macar sa ajungi sa atingi mingea, timp de o ora.”
Al doilea soc: transformarile corpului la pubertate – varsta la care fetele isi doresc sa seduca, fara sa fie insa constiente de feminitatea lor – le fac sa se simta prost.
„Joggingul dezavantajeaza cel mai mult femeile“, spune Mia, eleva.“ Ca sa nu mai zic de inot, unde te arunci in piscina aproape goala, cu o casca pe cap si cu niste ochelari enormi. Ma simt ca o musca!”
Si apoi mai sunt si acele mici drame ale adolescentei, de care radem mai tarziu, dar care ne marcheaza viata: „Aveam 12 ani si jumatate. Sanii ma dureau atat de tare incat mama mi-i strangea cu un bandaj ca sa pot sa fac sport“, marturiseste Andra.
„Intr-o zi, banda a alunecat. Profesorul a prins de capatul care-mi iesea de sub tricou si a tras… Toate elevele au inteles ce se intamplase.”
Se subestimeaza gradul in care neintelegerea sau nepriceperea unui antrenor marcheaza neplacut un adolescent.
Fetele se simt mult mai adesea neintelese si un comentariu nelalocul lui le poate da complet peste cap. Mariei, care nu vrea sa alerge pentru ca are dureri din cauza ciclului menstrual, un profesor i-a raspuns distrat: „Te-apuca destul de des. A ajuns sa se repete deja in fiecare luna!”
Genul acesta de erori involuntare de comportament le face pe fete sa-si ia scutiri si sa lipseasca de la ore.
In ceea ce le priveste pe cele care sunt dotate pentru sport, au adesea impresia ca isi pierd o parte din feminitate: „Cand am inceput sa fac atletism, am incetat sa mai fiu cea pe care baietii o invitau seara la cinematograf“, isi aminteste Madalina.
„Am devenit pur si simplu un amic cu care te antrenezi.” Rezultatul: ajunse la maturitate, femeile isi pierd increderea in ele si au serioase complexe de inferioritate.
„Cand merg la piscina, ma arunc in apa cat pot de repede, ca sa evit sa fiu vazuta de vreo cunostinta. Vin intotdeauna singura, pentru ca am senzatia ca inot incet si ca trebuie sa fac mai multe eforturi decat ceilalti.
Teama de muschi
Inca o dificultate: femeile nu vor sa-si dezvolte musculatura, pentru ca asociaza un corp prea musculos cu un corp de barbat.
„Cand le propun sa incerce sa-si exerseze musculatura, se tem sa nu faca bicepsi prea proeminenti”, spune Magda Androne, profesoara de sport.
Aceasta aversiune fata de femeia atletica este profund inradacinata in mentalitate, si comportamentul dispretuitor la adresa femeilor dezvoltate muscular o demonstreaza.
Dar nu exista riscul sa arati ca un culturist (decat numai in cazul in care chiar fortezi nota): testosteronul – hormonul care ajuta la formarea muschilor – este de zece ori mai putin prezent la femei decat la barbati.
Chiar nu mai e timp?
Ziua plina a femeilor nu este deloc o legenda: femeile fac 80% din treburile casei de multa vreme.
Totusi, cele care au mai putin timp sunt cele care si-l si fac mai usor: femeile cu functii de conducere fac sport. Surprinzator? Nu tocmai.
In mediul lor, sportul si ingrijirea sunt practic sarcina de serviciu. Ele dispun de mijloacele de a-si lasa copiii in grija altcuiva, de a avea o femeie care sa le faca menajul si li se pare normal sa-si dedice timpul liber.
Dimpotriva, muncitoarele si femeile casnice se sacrifica mai mult in beneficiul propriei familii.
Un moment pentru sine
Sa te reapuci de sport? E mult mai putin dureros decat v-ati imagina. Caci muschii dispun de memorie.
Chiar daca au trecut douazeci sau treizeci de ani dupa primele noastre ore de gimnastica de la scoala, ei isi amintesc si pot sa se readapteze foarte repede.
Pentru cele la care se instaleaza totusi durerea, reamintim faptul ca durerile musculare, durerile de coaste si crampele nu sunt o intamplare, ci urmarea unui antrenament insuficient.
Dupa trei minute, muschii produc acid lactic, un rest care provine din punerea in miscare a functiei de „anduranta” a mecanismului nostru corporal. De aici provine si celebrul varf al durerii de dupa primele 10-15 minute de exercitii. Curaj!
Imediat dupa, nivelul de acid din organism descreste, in timp ce hipofiza emite minunatele endorfine, un hormon euforizant al carui efect se poate compara cu niste doze mici de morfina.
„In acest stadiu, te simti destinsa, fericita, satisfacuta de tine si plina de ganduri pozitive”, spune Ioana Pop, PR manager.
Sportul poate fi doar un moment de destindere pura, in care nu te gandesti decat la tine: trebuie doar sa-ti rezervi un ritual pe care sa-l repeti inainte si dupa efort (de exemplu, o baie cu uleiuri esentiale), dar mai ales sa-i savurezi senzatiile.
„Ador sa simt cum imi lucreaza muschi a caror existenta nici macar nu o banuiam”, marturiseste Ioana la iesirea de la un curs de dans. „Am lasat timpul sa treaca vreme de 30 de ani“, povesteste Alexandra.
„Jenata de formele mele de balena, m-am inscris la un curs de gimnastica acvatica. Mi-am recastigat talia, forma sanilor si fese mai ferme.” Mihaela Iftime, posesoare de centura portocalie la judo, confirma: „Cele care ignora activitatea fizica se priveaza de o mare bucurie: aceea de a simti fizic ca traiesti, de a-si gasi locul in raport cu mediul si cu ceilalti. Cand corpul functioneaza, moartea sta departe”.
Reusind sa-si pastreze obiectivul, ele isi ofera insa mai ales cea mai frumoasa dintre recompense: o victorie asupra sinelui.
Sportul: un atu impotriva osteoporozei
Antrenamentul permite obtinerea unui ritm cardiac mult mai lent in stare de repaus, o mai buna respiratie si o crestere a volumului inimii. Dar femeile au, totusi, mai multa nevoie sa-si intretina masa musculara decat barbatii.
Avand, de asemenea, si o mai mare speranta de viata, ele trebuie sa-si mentina musculatura in buna stare: prin intermediul musculaturii, care se sustine pe schelet, oasele sunt fortate sa-si mentina densitatea.
Cu atat mai mult trebuie sa o faci sa munceasca, altfel se atrofiaza, si osteoporoza, cea aducatoare de fracturi, castiga teren.
Cum sa te apuci din nou de sport
Consulta un medic sportiv. Multe din marile orase dispun de un centru medico-sportiv unde vizitele sunt la preturi modice. Este bine pentru inceput sa mergi la o sala unde exista si un antrenor care sa te asiste. Sa te misti poate fi greu la inceput.
Incepe cu exercitii scurte (10 minute), dar de trei ori pe saptamana: regularitatea asigura succesul.
Adopta trucuri de la profesionisti: incepe cu o incalzire serioasa (mici exercitii, intinderi si putin jogging, ca sa iti cresti temperatura corporala) si incheie cu o faza de „curatare” (alergare foarte usoara, multe intinderi). In acest fel scapi, practic, de orice durere musculara.
Daca esti incordata a doua zi, inseamna ca ai fortat: o alifie cu arnica si o pastila de aspirina rezolva totul. Alterneaza sportul de rezistenta (alergarea lenta, bicicleta, natatie) cu activitatile mai intense (alergare, badminton, tenis, fotbal), pentru a dezvolta capacitatile cardiace.
Atentie, daca vrei sa faci sport ca sa slabesti, trebuie sa stii ca organismul nu „arde” rezervele de grasime decat dupa 40 de minute de exercitiu fizic.
Asadar programeaza-ti creierul pentru sportul practicat cu regularitate. Muschii se vor plia firesc..