Tehnici pentru a scapa de stres
Sunt unii mai stresati si mai… stresabili decat altii? Se poate invata calmul? E bine sa crestem copiii fara sa le impunem nimic si ferindu-i de orice stres? Cine poate raspunde mai la obiect decat un expert in functionarea creierului?
Psychologies: Cum s-ar defini, in sens general, stresul? Are, in mentalul comun, o conotatie negativa dar noi stim ca exista si un stres motivator.
Dragos Cirneci: Senzatia de stres este cauzata de ceea ce se numeste tehnic „eroare negativa in predictie“. Adica atunci cand lucrurile se intampla mai rau decat ne asteptam si avem sentimentul ca nu putem controla situatia sau, in general, mediul din jurul nostru.
Ea apare si cand suntem confruntati cu ceva complet nou, nefamiliar. Evident, la inceput, stresul are rostul de a ne mobiliza in a face ceva, a lua masuri, a interveni pentru a restabili echilibrul.
Asta e ceea ce unii numesc „stres motivator“. Ea este insa doar faza initiala a raspunsului normal la stres. Daca aceasta faza initiala nu se dovedeste eficienta, lucrurile degenereaza si cu timpul efectele sunt dezastruoase.
In ultima vreme, oamenii se straduiesc sa isi creasca copiii fara presiuni, pe scurt, fara stres. Dar e bine sau nu? Cat stres e bun in educatie, ca sa iasa un adult care stie sa faca fata stresului?
D.C.: Studiile realizate pe animale au aratat ca o doza mica de stres aplicata constant si, mai ales, cu senzatia de control asupra a ce se intampla (de obicei, interventia asiguratoare a mamei), are un rol benefic asupra creierului, facandu-l mai rezistent la stres, la schimbari, mai capabil sa exploreze si sa invete.
La oameni se pune problema instituirii unui stil parental, care sa incurajeze confruntarea cu situatiile noi, cu luarea de decizii, cu rezolvarea de probleme si cu abilitatea de a lucra in echipa, de a cauta sprijin la altii si a avea relatii sociale apropiate si cat mai pline de semnificatie.
Acest gen de parenting se pare ca are rolul de a preveni depresia la adolescent si la omul matur. Chiar si asupra sistemului imunitar are efecte pozitive, sistemul nervos si cel imunitar avand relatii foarte apropiate, iar stresul cronic si depresia se stie ca sunt asociate cu reactii inflamatorii in creier si in restul organismului.
Care crezi ca sunt factorii stresori noi si nocivi de azi? Expunerea excesiva la informatie, nevoia tot mai acuta de performanta etc.?
D.C.: Din studii, se pare ca sunt cam trei factori. Unul e rapiditatea cu care se deruleaza schimbarile in lume (si care inspira sentimentul de lipsa de control asupra vietii personale si a mediului din jur).
Apoi, ar fi tehnica de genul e-mail-ului si telefonului mobil, care ne face sa fim conectati la birou in mod permanent si care ne bombardeaza cu informatii si probleme care trebuie rezolvate urgent (chiar daca e seara, weekend sau concediu).
In fine, ar fi si timpul tot mai putin pe care il petrecem acasa sau cu prietenii si familia. Cei mai multi oameni ajung doar seara acasa, unii lucreaza si in weekend sau umbla mult prin tara sau chiar prin lume.
Astfel, ei se simt in permanent sub presiune, in criza de timp, cu incertitudinea viitorului si cu un foarte slab suport social.
Exista oameni care sunt construiti genetic mai bine sa reziste la stres? Cum „arata“ ei in viata de zi cu zi?
D.C.: Da. Exista mai multi factori genetici care ii fac pe oameni mai rezistenti la stres. Iar altii sunt asa-numitii factori epigenetici – adica tin de felul in care au fost crescuti copiii sau chiar de felul in care au invatat parintii lor sa se adapteze la stres, inainte de a-i concepe pe ei.
Astfel, copiii primesc o zestre genetica modificata de experienta parintilor lor. Cum arata acesti oameni? Ei tind sa raspunda mai putin vizibil, mai echilibrat si constructiv la situatiile de eroare negativa in predictie, de care spuneam.
Nu se enerveaza, nu se panicheaza, nu se blocheaza. Cauta calm solutii, sunt optimisti si suporta bine incertitudinea.
De asemenea, ei tind sa ii menajeze pe ceilalti, nu sa ii critice ori sa ii bruscheze. Au incredere in oamenii din jur, nu au asteptari nerealiste de la ei si le coordoneaza activitatea intr-o maniera constructiva si calculata.
Sunt oare femeile mai vulnerabile la stres decat barbatii?
D.C.: Ambele sexe sunt la fel de vulnerabile, doar ca se manifesta diferit in conditii de stres. Femeile tind sa se panicheze in mai mare masura si sa raspunda evitativ (ele mai repede dezvolta anxietate sau depresie), in timp ce barbatii tind sa se infurie si sa fie mai impulsivi si agresivi.
De asemenea, pe fond de stres, femeile tind in mai mare masura sa dezvolte tulburari alimentare (abuz de mancare sau dulciuri, sau anorexie) in timp ce barbatii tind sa faca abuz de alcool.
Este interesant ca organismul femeilor se poate, in mai mare masura, proteja de efectele hormonilor de stres prin hormonii sexuali feminini, in special estrogenul.
De aceea femeile traiesc mai mult decat barbatii, care, fiind mai lipsiti de protectie, dezvolta boli cardiovasculare, ce le pot fi fatale.
Cum se poate antrena, ca adult, o mai buna rezistenta la stres? In conditiile in care nu prea poti schimba… conditiile, adica ai credit, copii, nevoi, si nu poti da bir cu fugitii dintr-o atare situatie…
D.C.: Exista programe de management al stresului, la fel cum exista programe de management al furiei. Doar ca, trebuie spus, nu exista o „formula magica“, pe care o afli dintr-o revista si, odata aflata, ai scapat de stres.
Practic, aceste programe identifica situatiile care sunt sensibile pentru tine, identifica modul in care tinzi sa reactionezi si te invata sa vezi lucrurile altfel si sa te comporti altfel.
E o reinvatare a felului tau de a fi si se face impreuna cu un specialist. Aplici in viata de zi cu zi ceea ce inveti: la inceput nu prea iti iese, dar cu timpul ajungi sa te controlezi. Deci, ia ceva timp si efort.
Exista tehnici eficiente de relaxare si destresare si care sunt acestea?
D.C.: Exista tot felul de tehnici de relaxare, de la training autogen si pana la mindfulness. In ce priveste eficienta lor, lucrurile sunt discutabile.
Mai multe studii au aratat ceva efecte in cazul tehnicii numite mindfulness in reducerea anxietatii, stresului si depresiei. Insa ea nu te scapa de tendinta de a te stresa, ci doar reduce efectul stresului odata aparut.
Ca psiholog, trebuie sa spun ca cel mai eficient este sa te confrunti cu situatiile care te streseaza pana ajungi sa le stapanesti. Pe viitor, nu te vor mai stresa nici ele si nici cele care sunt similare cu ele.
Deci, trebuie sa inveti despre tine ca ai competenta in domeniul respectiv. Si un al doilea lucru foarte important este sa stii ca ai oameni in jur la care poti apela oricand si te pot ajuta. Suportul social este unul dintre cei mai importanti factori de protectie fata de stres.
