Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului

Dragoș Cîrneci este doctor în neuroștiințe și poate face, cu destulă siguranță, predicții ceva mai informate despre viitorul creierului uman și ce impact au noile tehnologii asupra noastră, de exemplu cum stau lucrurile cu efectul nociv al televizorului.

 

Ce s-a mai descoperit nou și epocal în materie de neuroștiință?

Dragoș Cîrneci: Este greu de spus, se publică tot timpul noi descoperiri. Dacă stau să mă gândesc la cele mai interesante din ultimii ani – interesante pentru public, altfel, pentru specialişti, cam toate sunt interesante –, ar fi de menţionat că s-a dezvoltat o metodă prin care un aparat poate „vedea ceea ce vede creierul unei persoane, dar vorbim deocamdată de recunoaşterea unor obiecte simple.

Ar mai fi o metodă revoluţionară, numită optogenetică, prin care se pot „implanta (folosind virusuri) gene de alge în neuroni specifici din creierul unui animal viu, iar, ca urmare, acei neuroni capătă proprietatea de a răspunde la lumina unor microfilamente, la rândul lor, implantate în preajma acelor neuroni.

Prin această metodă, în funcţie de culoarea luminii, poţi opri sau porni un grup specific de neuroni. Acestă tehnică permite atât aflarea mecanismelor creierului, cât şi dezvoltarea de terapii sau proteze pentru nevăzători.

Citește și:

Cum să-ți antrenezi creierul în fiecare zi

Ce e de făcut când suferi de burn-out

Mulți frisonează la gândul că se va naște o inteligență artificială care va depăși orice creier uman, că va fi lipsită de moralitate și ne va distruge ca specie. Tu ce crezi despre asta?

D.C.: Moralitatea în sine este ceva vag şi discutabil. Practic, vorbim despre reguli de comportament promovate într-o anume cultură. Comportamentul oricărei forme de IT este specificat de softul pe care îl are.

Bineînţeles că ele pot şi învăţa lucruri noi, dar şi acolo se poate pune o limită din programare. Însă, la fel ca orice maşină, şi IT-ul se poate strica.

Cu toţii ştim că un automobil se strică, un bec se arde şi un circuit electric prost făcut poate provoca incendii, dar asta nu a condus până acum la interzicerea lor.

Şi poluarea ne poate distruge ca specie, şi asta mult mai curând decât vreo formă avansată de IT. Nu mai vorbesc despre lucruri care nu ţin de civilizaţie, precum virusurile sau meteoriţii. Eu zic să fim atenţi, dar nu catastrofiști.

 

Alții spun că vom fi capabili, cât de curând, să atingem un fel de imortalitate cerebrală, în sensul că ne vom putea descărca informațiile din creier, memoria, pe un hard disk și gata, ceea ce am gândit, simțit, va fi veșnic. Crezi că e posibil?

D.C.: Da, sunt unii care au făcut carieră promovând ideile acestea, ca de exemplu Ray Kurzweil. Chiar şi în ultima serie X Files le este dedicat un episod.

Dar, deocamdată, acest lucru este chiar mai puţin probabil decât ameninţarea roboţilor. Încă nu este foarte clar cum sunt stocate memoriile.

S-a descoperit, iniţial, că în sinapse (chiar s-a luat premiul Nobel pentru asta), dar mai recent s-a relevat că o amintire rămâne chiar dacă se distrug sinapsele.

Deci, s-ar stoca şi în altă parte, cel mai probabil în nucleul celulei, adică în ADN. Dar nu se ştie exact cum. Apoi, funcţionarea creierului este dependentă de restul organismului, pe care are rolul de a-l coordona.

Creierele au apărut cu acest scop, nu pentru a rezolva ecuaţii şi a face poezii. Creierul este conectat la sistemele hormonal, digestiv şi imunitar, care îl alimentează cu diferite substanţe şi îi spun ce să facă.

Spre exemplu, bacterii din intestin controlează gene din creier care reglează inhibiţia şi, prin asta, multe aspecte, de la stres şi până la mişcări.

Iar celule imunitare de la periferia corpului pot ajunge în creier şi îi dictează dacă să fie mai vigilent şi să înveţe mai multe lucruri aversive.

 

Oamenii sunt tot mai mult în prada dependenței de internet. Ce efecte crezi că are asta asupra creierelor lor?

D.C.: Studiile spun că îi face pe adolescenţi şi adulţii tineri mai superficiali (de regulă, nu trec de prima pagină de rezultate oferite de Google), mai puţin creativi, mai nerăbdători în a obţine ce vor şi mai afectaţi de lipsa imediată de rezultate, mai puţin capabili să citească texte mai lungi de o pagină, să urmărească un clip video mai lung de câteva minute.

Este paradoxal că tehnica a evoluat până la nivelul acesta datorită unui lung şi dificil proces de muncă în domeniul ştiinţei şi ingineriei, iar rezultatul sabotează tocmai capacitatea oamenilor de a mai aborda cariere ce necesită complexitate, efort susţinut şi rezultate incerte.

 

Dar dependența de jocuri video a celor mai tineri? Ce abilități se antrenează în jocurile video și ce abilități se pierd?

D.C.: Până la smartphone şi tabletă, aş vorbi mai întâi de TV, pentru că este mult mai accesibil oricărui copil. Unul dintre cele mai probate lucruri este efectul nociv al televizorului.

În general, nu este bine ca un copil (mai ales, unul sub cinci ani) să stea mai mult de trei ore pe zi la TV. De altfel, nu este bine nici pentru adulţi.

Cu cât stă mai mult un copil de cinci ani în faţa televizorului, cu atât este mai agresiv atunci când îi vine vremea să meargă la şcoală, adică la șase ani. Iar efectul este mai pronunţat în cazul băieţilor.

Chiar mai îngrijorător este că statul în exces la televizor întârzie dezvoltarea limbajului. Ceea ce nu se poate spune despre cititul pe tabletă.

Este interesant că privitul cărţilor pe tabletă, la cinci ani, facilitează dezvoltarea limbajului şi dezvoltă gustul pentru a citi cărţi tipărite, odată ce copilul a ajuns la şcoală.

Ce este important de observat este că acest comportament al copilului este încurajat de către părinte prin exemplul său personal: cu cât părintele este văzut de copil că citeşte mai mult, indiferent dacă o face pe tabletă sau în varianta tipărită, cu atât şi copilul prinde gustul mai repede.

Trebuie însă să menţinonez că citirea limbajului non-verbal şi înţelegerea emoţiilor nu se dezvoltă decât prin interacţiune cu persoane reale, nu citind cărţi. O concluzie surprinzătoare este cea privind jocurile video.

Astfel, mai multe studii au dovedit că jocurile video de acţiune dezvoltă percepţia, atenţia, memoria de lucru, viteza de reacţie şi luarea deciziilor.

Acest efect apare după nouă ore de joc (nu mai mult de o oră pe zi) şi se transferă în situaţiile de zi cu zi care presupun respectivele abilităţi mentale.

Deci, nu trebuie să ne ferim iraţional de tot ce este nou, ci să căutăm să ne informăm, pentru a discerne între ce este bun şi ce este dăunător. În felul acesta, le pregătim un viitor mai bun copiilor noştri.

 

Copiii de azi aproape că nu mai scriu deloc de mână. Este asta o pierdere sau un câștig pentru creierele lor?

D.C.: Este greu de spus. Scrisul – chiar cel pe tastatură – probabil că va dispărea ori se va atenua semnificativ, în favoarea mijloacelor video de comunicare.

Practic, este vorba despre volumul de informaţie pe care îl poţi stoca şi transmite. Iniţial, oamenii scriau manuscrise care puteau fi copiate în câteva exemplare.

Apoi a apărut tiparul, care a dus la informarea în masă şi a încurajat răspândirea şcolilor. Iar revoluţia digitală pe care o trăim acum permite o informare la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut specia umană.

Câte dintre cititoarele revistei mai ştiu să croşeteze? Pentru bunicile şi străbunicile lor era ceva normal şi necesar. Acum, toate hainele pe care le purtăm, le fac maşinile.

Cred că este important să ghicim direcţia spre care se îndreaptă specia şi să nu ne scandalizăm când un obicei vechi dă semne de dispariţie.

Un sociolog celebru din secolul al XIX-lea observa că ceea ce pare delict în ziua de azi, poate fi o prefigurare a moralei viitorului.

 

Se știe că, pentru un creier funcțional la vârste înaintate, este nevoie de sport, mediu îmbogățit, antrenament cerebral. Care e sportul optim, antrenamentul cognitiv cel mai bun pentru creier și cu ce frecvență?

D.C.: Ca sport, cel mai indicat este mersul în ritm alert sau alergatul. Preferabil, zilnic şi în lumină naturală. În ce priveşte antrenamentul creierului, este util să înveţi mereu lucruri noi şi complexe, cum ar fi un instrument muzical sau o limbă străină.

Este indicat şi să cunoşti mereu oameni noi, cu care să interacţionezi. Există şi exerciţii de tipul unor jocuri de brain fitness, dar studiile arată că ele au impact doar asupra memoriei de lucru şi cam atât. Dar un joc video de acţiune – aşa cum am arătat mai sus – poate avea rezultate nebănuite.

 

Chiar dacă faci sport și îți folosești creierul, poți dezvolta Alzheimer? Cum se explică?

D.C.: Sunt multe cauze pentru Alzheimer. Unele ţin de gene – sunt vreo patru asociate cu boala, cel mai frecvent gena APOE –, altele de stilul de viaţă (mişcare, dietă, consum de droguri sau unele medicamente, activitate mentală), de tensiunea arterială şi boli de inimă, neuroinflamaţii, lovituri la cap – care, şi ele, produc neuroinflamaţie, etc.

Vedeţi că sunt mulţi factori pe care trebuie să îi controlezi, iar pe cei genetici nu ai cum. Alzheimerul este, ca multe forme de cancer sau osteoporoza, o boală a bătrâneţii.

Specia umană a ajuns să trăiască în ziua de azi aproape dublu faţă de cât era obşnuită în lunga sa istorie. Graţie medicamentelor, industrializării şi altor aspecte pe care le-a dezvoltat.

Iar acum vede şi reversul medaliei. Rămâne să dezvolte în continuare mijloace de tratament care să contracareze îmbătrânirea populaţiei, care este deja o mare problemă în lume.

 

Dragoș Cîrneci este doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: Shutterstock

Comentează și tu
Recomandări
Urticaria la frig și alte probleme ale pielii în sezonul rece
Urticaria la frig și alte probleme ale pielii în sezonul rece

Temperaturi neprietenoase, fulgi de nea care bucură copiii și blochează traficul, piesaje feerice. Sezonul rece are o mulțime de nuanțe, iar pentru unele persoane aduce o problemă în plus: de la simpla sensibilitate, la patologii ale pielii, precum eczeme sau forme specifice de alergie la frig.

Citeste
Probleme de vedere după 40 de ani
Probleme de vedere după 40 de ani

Trecerea timpului are impact asupra întregului organism, iar după 40 de ani observăm că ochii ne joacă feste atunci când citim sau lucrăm la calculator. La ce alte probleme de vedere ne putem aștepta? Detalii de la medicul oftalmolog Cristina Ciucă.

Citeste
Diagnosticul de endometrioză: provocări fizice și psihice
Diagnosticul de endometrioză: provocări fizice și psihice

Una din zece femei este diagnosticată cu endometrioză. Mai mult de jumătate suferă de infertilitate. Am stat de vorbă despre impactul psihologic endometriozei cu Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie, supraspecializat în diagnosticul, tratamentul și chirurgia endometriozei.

Citeste
Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului
Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului

Dragoș Cîrneci este doctor în neuroștiințe și poate face, cu destulă siguranță, predicții ceva mai informate despre viitorul creierului uman și ce impact au noile tehnologii asupra noastră, de exemplu cum stau lucrurile cu efectul nociv al televizorului.

Citeste
Ce este bulimia și cum o ținem sub control
Ce este bulimia și cum o ținem sub control

Mâncat compulsiv cantități impresionante de mâncare, apoi vomismente sau laxative. Cam asta știm, în general, despre bulimie. Dar situația e mai complexă, uneori greu de ghicit, și încărcată cu multă vinovăție și rușine. Ce e de făcut.

Citeste
Ține sub control cuperoza
Ține sub control cuperoza

Roșeață care apare la frig, când mănânci ceva picant sau bei un pahar cu vin. Iată o formă ușoară a cuperozei, care, în timp, poate evolua. Care sunt factorii declanșatori și cum să ne îngrijim tenul cuperozic, ne spune dr. Smaranda Nica, medic specialist dermatolog.

Citeste