Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului

Dragoș Cîrneci este doctor în neuroștiințe și poate face, cu destulă siguranță, predicții ceva mai informate despre viitorul creierului uman și ce impact au noile tehnologii asupra noastră, de exemplu cum stau lucrurile cu efectul nociv al televizorului.

 

Ce s-a mai descoperit nou și epocal în materie de neuroștiință?

Dragoș Cîrneci: Este greu de spus, se publică tot timpul noi descoperiri. Dacă stau să mă gândesc la cele mai interesante din ultimii ani – interesante pentru public, altfel, pentru specialişti, cam toate sunt interesante –, ar fi de menţionat că s-a dezvoltat o metodă prin care un aparat poate „vedea“ ceea ce vede creierul unei persoane, dar vorbim deocamdată de recunoaşterea unor obiecte simple.

Ar mai fi o metodă revoluţionară, numită optogenetică, prin care se pot „implanta“ (folosind virusuri) gene de alge în neuroni specifici din creierul unui animal viu, iar, ca urmare, acei neuroni capătă proprietatea de a răspunde la lumina unor microfilamente, la rândul lor, implantate în preajma acelor neuroni.

Prin această metodă, în funcţie de culoarea luminii, poţi opri sau porni un grup specific de neuroni. Acestă tehnică permite atât aflarea mecanismelor creierului, cât şi dezvoltarea de terapii sau proteze pentru nevăzători.

Citește și:

Cum să-ți antrenezi creierul în fiecare zi

Ce e de făcut când suferi de burn-out

Mulți frisonează la gândul că se va naște o inteligență artificială care va depăși orice creier uman, că va fi lipsită de moralitate și ne va distruge ca specie. Tu ce crezi despre asta?

D.C.: Moralitatea în sine este ceva vag şi discutabil. Practic, vorbim despre reguli de comportament promovate într-o anume cultură. Comportamentul oricărei forme de IT este specificat de softul pe care îl are.

Bineînţeles că ele pot şi învăţa lucruri noi, dar şi acolo se poate pune o limită din programare. Însă, la fel ca orice maşină, şi IT-ul se poate strica.

Cu toţii ştim că un automobil se strică, un bec se arde şi un circuit electric prost făcut poate provoca incendii, dar asta nu a condus până acum la interzicerea lor.

Şi poluarea ne poate distruge ca specie, şi asta mult mai curând decât vreo formă avansată de IT. Nu mai vorbesc despre lucruri care nu ţin de civilizaţie, precum virusurile sau meteoriţii. Eu zic să fim atenţi, dar nu catastrofiști.

 

Alții spun că vom fi capabili, cât de curând, să atingem un fel de imortalitate cerebrală, în sensul că ne vom putea descărca informațiile din creier, memoria, pe un hard disk și gata, ceea ce am gândit, simțit, va fi veșnic. Crezi că e posibil?

D.C.: Da, sunt unii care au făcut carieră promovând ideile acestea, ca de exemplu Ray Kurzweil. Chiar şi în ultima serie X Files le este dedicat un episod.

Dar, deocamdată, acest lucru este chiar mai puţin probabil decât ameninţarea roboţilor. Încă nu este foarte clar cum sunt stocate memoriile.

S-a descoperit, iniţial, că în sinapse (chiar s-a luat premiul Nobel pentru asta), dar mai recent s-a relevat că o amintire rămâne chiar dacă se distrug sinapsele.

Deci, s-ar stoca şi în altă parte, cel mai probabil în nucleul celulei, adică în ADN. Dar nu se ştie exact cum. Apoi, funcţionarea creierului este dependentă de restul organismului, pe care are rolul de a-l coordona.

Creierele au apărut cu acest scop, nu pentru a rezolva ecuaţii şi a face poezii. Creierul este conectat la sistemele hormonal, digestiv şi imunitar, care îl alimentează cu diferite substanţe şi îi spun ce să facă.

Spre exemplu, bacterii din intestin controlează gene din creier care reglează inhibiţia şi, prin asta, multe aspecte, de la stres şi până la mişcări.

Iar celule imunitare de la periferia corpului pot ajunge în creier şi îi dictează dacă să fie mai vigilent şi să înveţe mai multe lucruri aversive.

 

Oamenii sunt tot mai mult în prada dependenței de internet. Ce efecte crezi că are asta asupra creierelor lor?

D.C.: Studiile spun că îi face pe adolescenţi şi adulţii tineri mai superficiali (de regulă, nu trec de prima pagină de rezultate oferite de Google), mai puţin creativi, mai nerăbdători în a obţine ce vor şi mai afectaţi de lipsa imediată de rezultate, mai puţin capabili să citească texte mai lungi de o pagină, să urmărească un clip video mai lung de câteva minute.

Este paradoxal că tehnica a evoluat până la nivelul acesta datorită unui lung şi dificil proces de muncă în domeniul ştiinţei şi ingineriei, iar rezultatul sabotează tocmai capacitatea oamenilor de a mai aborda cariere ce necesită complexitate, efort susţinut şi rezultate incerte.

 

Dar dependența de jocuri video a celor mai tineri? Ce abilități se antrenează în jocurile video și ce abilități se pierd?

D.C.: Până la smartphone şi tabletă, aş vorbi mai întâi de TV, pentru că este mult mai accesibil oricărui copil. Unul dintre cele mai probate lucruri este efectul nociv al televizorului.

În general, nu este bine ca un copil (mai ales, unul sub cinci ani) să stea mai mult de trei ore pe zi la TV. De altfel, nu este bine nici pentru adulţi.

Cu cât stă mai mult un copil de cinci ani în faţa televizorului, cu atât este mai agresiv atunci când îi vine vremea să meargă la şcoală, adică la șase ani. Iar efectul este mai pronunţat în cazul băieţilor.

Chiar mai îngrijorător este că statul în exces la televizor întârzie dezvoltarea limbajului. Ceea ce nu se poate spune despre cititul pe tabletă.

Este interesant că privitul cărţilor pe tabletă, la cinci ani, facilitează dezvoltarea limbajului şi dezvoltă gustul pentru a citi cărţi tipărite, odată ce copilul a ajuns la şcoală.

Ce este important de observat este că acest comportament al copilului este încurajat de către părinte prin exemplul său personal: cu cât părintele este văzut de copil că citeşte mai mult, indiferent dacă o face pe tabletă sau în varianta tipărită, cu atât şi copilul prinde gustul mai repede.

Trebuie însă să menţinonez că citirea limbajului non-verbal şi înţelegerea emoţiilor nu se dezvoltă decât prin interacţiune cu persoane reale, nu citind cărţi. O concluzie surprinzătoare este cea privind jocurile video.

Astfel, mai multe studii au dovedit că jocurile video de acţiune dezvoltă percepţia, atenţia, memoria de lucru, viteza de reacţie şi luarea deciziilor.

Acest efect apare după nouă ore de joc (nu mai mult de o oră pe zi) şi se transferă în situaţiile de zi cu zi care presupun respectivele abilităţi mentale.

Deci, nu trebuie să ne ferim iraţional de tot ce este nou, ci să căutăm să ne informăm, pentru a discerne între ce este bun şi ce este dăunător. În felul acesta, le pregătim un viitor mai bun copiilor noştri.

 

Copiii de azi aproape că nu mai scriu deloc de mână. Este asta o pierdere sau un câștig pentru creierele lor?

D.C.: Este greu de spus. Scrisul – chiar cel pe tastatură – probabil că va dispărea ori se va atenua semnificativ, în favoarea mijloacelor video de comunicare.

Practic, este vorba despre volumul de informaţie pe care îl poţi stoca şi transmite. Iniţial, oamenii scriau manuscrise care puteau fi copiate în câteva exemplare.

Apoi a apărut tiparul, care a dus la informarea în masă şi a încurajat răspândirea şcolilor. Iar revoluţia digitală pe care o trăim acum permite o informare la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut specia umană.

Câte dintre cititoarele revistei mai ştiu să croşeteze? Pentru bunicile şi străbunicile lor era ceva normal şi necesar. Acum, toate hainele pe care le purtăm, le fac maşinile.

Cred că este important să ghicim direcţia spre care se îndreaptă specia şi să nu ne scandalizăm când un obicei vechi dă semne de dispariţie.

Un sociolog celebru din secolul al XIX-lea observa că ceea ce pare delict în ziua de azi, poate fi o prefigurare a moralei viitorului.

 

Se știe că, pentru un creier funcțional la vârste înaintate, este nevoie de sport, mediu îmbogățit, antrenament cerebral. Care e sportul optim, antrenamentul cognitiv cel mai bun pentru creier și cu ce frecvență?

D.C.: Ca sport, cel mai indicat este mersul în ritm alert sau alergatul. Preferabil, zilnic şi în lumină naturală. În ce priveşte antrenamentul creierului, este util să înveţi mereu lucruri noi şi complexe, cum ar fi un instrument muzical sau o limbă străină.

Este indicat şi să cunoşti mereu oameni noi, cu care să interacţionezi. Există şi exerciţii de tipul unor jocuri de brain fitness, dar studiile arată că ele au impact doar asupra memoriei de lucru şi cam atât. Dar un joc video de acţiune – aşa cum am arătat mai sus – poate avea rezultate nebănuite.

 

Chiar dacă faci sport și îți folosești creierul, poți dezvolta Alzheimer? Cum se explică?

D.C.: Sunt multe cauze pentru Alzheimer. Unele ţin de gene – sunt vreo patru asociate cu boala, cel mai frecvent gena APOE –, altele de stilul de viaţă (mişcare, dietă, consum de droguri sau unele medicamente, activitate mentală), de tensiunea arterială şi boli de inimă, neuroinflamaţii, lovituri la cap – care, şi ele, produc neuroinflamaţie, etc.

Vedeţi că sunt mulţi factori pe care trebuie să îi controlezi, iar pe cei genetici nu ai cum. Alzheimerul este, ca multe forme de cancer sau osteoporoza, o boală a bătrâneţii.

Specia umană a ajuns să trăiască în ziua de azi aproape dublu faţă de cât era obşnuită în lunga sa istorie. Graţie medicamentelor, industrializării şi altor aspecte pe care le-a dezvoltat.

Iar acum vede şi reversul medaliei. Rămâne să dezvolte în continuare mijloace de tratament care să contracareze îmbătrânirea populaţiei, care este deja o mare problemă în lume.

 

Dragoș Cîrneci este doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe. Lucrează în cercetare aplicată, dezvoltând produse pentru sănătate, mediul de afaceri. Este interesat de evoluția omului, precum și de provocările cu care specia umană se confruntă în lumea tehnodigitală de astăzi, http://dragos-cirneci.blogspot.ro

Foto: Shutterstock

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Beneficiile pilulelor contraceptive pentru organismul tău
Beneficiile pilulelor contraceptive pentru organismul tău

Majoritatea femeilor încep să ia pilule contraceptive pentru a se asigura că nu vor avea parte de instalarea unei sarcini nedorite pe parcursul administrării lor. Evitarea unei sarcini este funcția principală a anticoncepționalelor, dar această metodă contraceptivă are și multe alte beneficii pentru femei.

Citeste
(P) Formula stării de bine: Trup sănătos - minte limpede - spirit revitalizat, acum și în farmaciile Sensiblu
(P) Formula stării de bine: Trup sănătos – minte limpede – spirit revitalizat, acum și în farmaciile Sensiblu

Beneficiile pentru sănătate ale consumului de produse naturale 100% certificate […]

Citeste
Metode de  relaxare pentru o odihnă mai bună
Metode de relaxare pentru o odihnă mai bună

Adormi târziu? Te trezești peste noapte, dormi puțin, iar dimineața ești chiar mai obosită? Iată ce să faci pentru un somn mai odihnitor.

Citeste
Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului
Unul dintre cele mai sigure lucruri este efectul nociv al televizorului asupra creierului

Dragoș Cîrneci este doctor în neuroștiințe și poate face, cu destulă siguranță, predicții ceva mai informate despre viitorul creierului uman și ce impact au noile tehnologii asupra noastră, de exemplu cum stau lucrurile cu efectul nociv al televizorului.

Citeste
Beneficiile masajului tradițional thailandez
Beneficiile masajului tradițional thailandez

Masajul tradițional thailandez, autentic, este un sistem terapeutic cu numeroase beneficii atât la nivel corporal, cât și psihic. Se bazează pe posturi și mișcări specifice, putând trece drept o combinație între yoga și mindfulness, relaxare activă și un mai bun contact cu sine. Ce înseamnă cu adevărat această formă de masaj și cât de benefică este.

Citeste
Măsuri de contracepție peste 35 de ani
Măsuri de contracepție peste 35 de ani

Ai peste 35 de ani și nu vrei copii deloc sau poate nu acum, ori ești mamă deja și nu intenționezi să mai devii. În aceste condiții, evident, se impun măsuri de contracepție adecvate, dar în acord cu vârsta și stilul tău de viață. Cum trebuie să arate contracepția după 35 de ani? Detalii de la dr. Silviu Iștoc, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Citeste